Numărul de persoane fără adăpost și cei care trăiesc în condiții precare sunt în creștere în Franța, a avertizat Fundația Abbé Pierre (FAP).
În raportul său anual prezentat miercuri, fundația estimează numărul persoanelor fără adăpost din Franța la 330.000.
Adică cu 30.000 mai mult decât anul precedent, și o creștere cu aproximativ 130 la sută față de 2012, data ultimului studiu INSEE pe acest subiect.
Raportul abordează, de asemenea, guvernul și „insuficiența” eforturilor sale de a remedia problema.
„Este încă o estimare destul de conservatoare”, a spus directorul de studii al fundației, Manuel Domergue.
În total, 4,15 milioane de oameni trăiesc în condiții proaste de locuit, estimează fundația, care include persoane fără cazare personală, cei care locuiesc într-un loc mult prea mic pentru ei, sau lipsiți de confortul de bază (bucătărie, toalete, încălzire).
„Haloul” locuințelor sărace, care include situații precum sărăcia energetică sau chiriașii cu facturi neplătite, privește 12,1 milioane de oameni, conform calculelor FAP, sau mai mult de o șaseme din populație.
Anul acesta, într-un capitol intitulat „Genul locuințelor sărace”, FAP a analizat vulnerabilitățile specifice suferite de femei și persoanele LGBT+.
Ei sunt expuși riscului, dezvăluie studiul, să ajungă în locuințe proaste în patru momente ale vieții: părăsirea căminului familiei, separarea conjugală, moștenire și văduvie.
Inflația, care s-a accelerat semnificativ în 2022, pune în dificultate gospodăriile cu venituri mici prin creșterea costurilor lor constrânse (locuință, călătorie, mâncare), notează fundația.
De exemplu, o familie monoparentală, se poate găsi rapid în roșu doar plătind aceste cheltuieli în creștere, explică fundația.
Ca și în anii precedenți, FAP frânează guvernul, considerând că 2022 a fost „un an gol sau aproape în lupta împotriva locuințelor sărace”.
„Decalajul a părut rareori atât de mare între, pe de o parte, starea locuințelor sărace și, pe de altă parte, insuficiența răspunsurilor publice pentru a face locuințele accesibile”.
Ajutorul distribuit pentru atenuarea impactului inflației, cum ar fi scutul tarifar, nu este, potrivit raportului, suficient de vizat.
Ajutorul pentru renovarea locuințelor MaPrimeRénov, al cărui pachet a fost majorat în bugetul 2023, este considerat insuficient deoarece finanțează puține renovări eficiente și îi lasă pe cei mai săraci cu o povară de netrecut.
„Pentru cei mai bogați, pe de o parte, măsuri permanente, masive; pentru cei mai săraci, pe de altă parte, măsuri unice”, s-a indignat delegatul general al fundației, Christophe Robert.
„Efortul public pentru locuințe”, care reunește ajutoarele pentru oameni și producție, în 2021 a reprezentat doar 1,5% din produsul intern brut, cifră care nu a mai fost atât de scăzută din 1991 cel puțin, spune FAP.
Controlul chiriilor și lupta împotriva chiriilor sezoniere de tip Airbnb sunt încă prea timide, adaugă acesta.
În privința locuințele sociale, măsurile de economisire din primul mandat de cinci ani al lui Emmanuel Macron au fost menținute, în ciuda creșterii cotei Livret A care a crescut datoria proprietarilor sociali.
Statul conduce chiar politici „uneori împotriva săracilor”, afirmă Fundația, invocând reforma asigurărilor pentru șomaj, care urmărește reducerea duratei compensațiilor, sau proiectul de lege anti-squatters.
Pe cel mai urgent front, dacă guvernul a renunțat la eliminarea locurilor în locuri de cazare de urgență, „însuși faptul că s-a gândit să le reducă este pentru noi un semnal destul de îngrijorător”, a judecat Christophe Robert.
Miercuri, în cadrul prezentării oficiale a raportului la Maison de la Mutualité din Paris, ministrul delegat pentru oraș și locuințe, Olivier Klein, este așteptat să răspundă criticilor și să prezinte noul plan „Locuința în primul rând”, care vizează pentru a facilita întoarcerea la locuință a persoanelor fără adăpost.