fbpx

Plafonările de preț din Ungaria sunt mai mult despre control decât despre inflație

Când premierul ungar Viktor Orban a anunțat că și mai multe produse vor avea de acum încolo prețurile plafonate în magazinele alimentare, prin decret guvernamental, a fost clar pentru mai toată lumea că aici era vorba mai mult despre putere și control decât despre combaterea inflației.

Mergând cu toată viteza pe cartea naționalistă, se pare că Orban se folosește de plafonarea prețurilor pentru a le face viața insuportabilă lanțurilor de magazine alimentare deținute de străini, în speranța că acești vor părăsi țara și vor lăsa companiile  prietenilor lui Orban care au propriile monopoluri. Acesta a fost un plan de un deceniu, în care au fost urmărite toate lanțurile corporative care nu erau deținute de unguri.

Faptul că urmând această politică specifică, care va duce la lipsuri severe pentru clienții de produse alimentare și va alimenta rata inflației care acum a ajuns la peste 20%, înrăutățind viața consumatorilor, dezvăluie cât de mult este dispus Orban să sacrifice mijloacele de trai ale gospodăriilor maghiare pentru a-și urma iluziile sale.

Agenda și strategia premierului Orban a fost clară de mai multă vreme. Începe, ca întotdeauna, cu o politică lăudăroasă de a-și „ajuta” compatrioții. Dar se termină întotdeauna cu un prieten, coleg sau prieten al lui Orban care câștigă un monopol pentru a se îmbogăți în detrimentul tuturor celorlalți.

Totul a început în urmă cu peste un deceniu, când Ungaria a introdus un moratoriu privind deschiderea supermarketurilor mai mari de 400 de metri pătrați. Acest lucru a fost văzut pe scară largă ca ajutând lanțurile interne de magazine. Orice alt lanț s-ar putea deschide doar urmând un proces administrativ plictisitor în care guvernul ar aproba (dar de obicei ar refuza) magazinele alimentare mai mari.

Pe fondul pandemiei, comercianții cu amănuntul mai mari au fost nevoiți să crească presiunea. De exemplu, întreprinderile cu venituri nete de peste un milion de euro au fost obligate să plătească impozite progressive mai mari, pe lângă plata impozitelor pe profit. Deoarece majoritatea magazinelor deținute de maghiari sunt organizate ca francize, doar câteva au fost afectate de această povară fiscală suplimentară. Lanțurile străine au fost însă ținta principală.

Partidul de guvernare a jucat cu succes cartea xenofobă în timpul guvernării sale de 12 ani. Oricine nu este maghiar este considerat periculos, dăunător sau pur și simplu prea capitalist.

Mesajul de campanie al Fidesz la ultimele alegeri s-a concentrat pe ideea de a lăsa bani oamenilor și de a-i ajuta pe cei săraci. Primul pas a fost de a forța comercianții cu amănuntul cu venituri anuale de peste 250 de milioane de euro să predea alimente cu două zile înainte de data limită către organizații de caritate deținute de stat.

În ianuarie 2022, au fost introduse plafoane de preț pentru mai multe produse alimentare. Mulți observatori de la acea vreme au crezut că, după victoria lor electorală, plafoanele de preț vor dispărea. Totuși, guvernul ungar a calculat greșit două lucruri: reacția europeană la agresiunea rusă din Ucraina și faptul că UE poate reține fonduri pe motivul că reduc statul de drept.

Suferind de prețurile mari la energie și de lipsa fondurilor UE, guvernul Orban a decis să extindă plafonul de preț, comunicând că face tot ce îi stă în putință pentru a ajuta poporul maghiar.

Cea mai mare inflație din Europa

Cu toate acestea, în acest moment, Ungaria are cele mai înalte rate ale inflației din Europa, iar prețurile alimentelor sunt într-o creștere. Este sfârșitul „miracolului economic” maghiar, finanțat de contribuabilii UE.

Chiar și acum, guvernul adaugă continuu produse alimentare pe lista de control al prețurilor. Dacă este vorba de a răni marile lanțuri de supermarketuri sau doar de a nu pierde popularitatea, este încă neclar.

Ca urmare a acestor politici, unul dintre marile lanțuri de alimente își vinde deja activele în Ungaria. Alți jucători încearcă să supraviețuiască prin creșterea prețurilor altor produse, ceea ce ajunge să-i afecteze în cele din urmă tot pe consumatori.

Aceiași oameni pe care Orban s-a prefăcut că îi salvează de la „lăcomia multinațională” malefică vor fi cei care vor plăti în ultimă instanță prețul pentru această politică dezastruoasă: în primul rând, fiind nevoiți să plătească mai mult pentru orice altceva, și în al doilea rând, ar putea rămâne doar cu magazine ungurești, adică vor avea mai puține alegeri la dispoziție, dar vor plăt prețuri mai mari decât plăteau înainte.

Articol de Zoltan Kesz pentru Brussellsreport.

About Marius Giurgea

Check Also

Dezastrul zonei euro. Între stagnare și stagflație

Economia zonei euro este mai mult decât slabă. Este într-o contracție profundă, iar datele sunt …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.