Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
În mijlocul unui puseu inflaționist determinat de invazia rusă din Ucraina și de anii de pandemie, Estonia are cea mai mare inflație din zona euro, datele recente arătând o inflație an pe an de 22,7%.
E cu mult mai mare decât media zonei euro, unde prețurile au crescut la sfârșitul lui iulie cu 8,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Pe o stradă principală care merge spre piața din capitala Estoniei, prețul la benzină indică două euro pe litru, un nivel aproape record.
Inflația cu mult mai mare din Estonia poarte fi pusă pe seama mai multor factori inclusiv o penurie energetică și o revenire excepțional de puternică a economiei estoniene, după pandemie, ceea ce a dus la o lipsă a forței de muncă și la o creștere a salariilor. Potrivit băncii centrale, economia va crește cu 7% față de nivelul de dinainte de pandemie. Spre comparație, Germania, liderul economic al regiunii, nu a reușit încă să se întoarcă la cifrele de dinainte de pandemie.
Pentru guvernul estonian, care are în față alegeri, presiunea devine din ce în ce mai mare. Primul ministru Kaja Kallas a avut o politică fiscală relativ austeră și a declarat că va continua să restrângă cheltuielile. Ea își dă seama că a oferi bani cetățenilor strâmtorați înseamnă a mări cererea din economie și a alimenta inflația, în același timp în care ar contribui negativ la deficitul bugetar. De asemenea, premierul eston a afirmat că scăderea taxelor vamale pentru combustibil nu se va resimți neapărat în prețul carburanților, după cum se vede în exemplul Germaniei, unde o astfel de politică nu s-a reflectat în prețuri.
După un summit al liderilor europeni, Kallas a cerut guvernelor europene să acționeze concertat alături de băncile centrale pentru a stăvili forțele globale – războiul din Ucraina și urmările pandemiei – aflate în spatele inflației mari.
„Ne aflăm într-o situație grea și avem nevoie de prudență”, a afirmat Kallas.
Apartenența la zona euro înseamnă că Estonia nu poate modifica ratele de dobândă de politică monetară așa cum dorește. Banca Central Europeană ia decizii pentru toate țările membre după consultări cu toți cei 19 guvernatori. Asta înseamnă că ratele nu pot crește atât cât și-ar dori Estonia, deoarece țările îndatorate, dar cu o inflație mai mică, așa cum e Italia, se vor opune.
În iulie, BCE a mărit cu jumătate de punct procentual dobânda de referință, motivând presiunile inflaționiste. Banca a dat un semnal că va opera o altă modificare de dobândă în septembrie. Cu toate acestea, economiștii afirmă că inflația din Estonia va rămâne în continuare ridicată, depășind creșterile de salarii, și practic sărăcind populația.
Ultimele estimări ale Băncii Estonia prognozează o inflație de 15,4% în 2022 și 4,3% în 2023. „Această scădere a puterii de cumpărare este îngrijorătoare pentru foarte mulți oameni”, a afirmat Rasmus Kattai, cel care conduce divizia de politică economică a băncii centrale.
Un reprezentant al ministerului de finanțe estonian a declarat că guvernul plănuiește unele măsuri pentru a mai ușura din presiunea abătută asupra gospodăriilor. De pildă, câștigurile sub 654 de euro vor fi scutite de taxe, față de cele sub 500 de euro, cât era până acum. De asemenea, accizele la electricitate și carburanți vor fi înghețate până în aprilie 2024.
Consumatorii și companiile estoniene au propriile lor strategii pentru a face față inflației. Pentru unele firme, răspunsul a fost creșterea prețurilor. Reprezentanții unui hotel au declarat că ultimele luni au fost foarte grele deoarece costul energiei e foarte mare. Prețurile la hotel au crescut în acord cu inflația.
„Când am deschis hotelul, în octombrie, anul trecut, am ținut prețurile jos până ne-am dat seama care e cererea. Dar o dată cu creșterea costurilor am ridicat și noi prețurile pentru a face față”, au afirmat reprezentanții hotelului.
Un alt răspuns la inflația mai mare – de data aceasta din partea muncitorilor – a fost să ceară salarii mai mari. Un raport recent arată cum sindicatele fac presiuni pentru a primi lefuri mai mari.
Conform statisticilor oficiale, salariile au crescut în Estonia cu 8,1% în primul trimestru al anului, de la 4,9% cât se întâmplase în aceeași perioadă din 2021. Cu toate acestea, creșterea nu acoperă inflația. Banca centrală se așteaptă ca majorarea salariilor să atingă pragul de 10% în acest an și să mențină un trend ascendent și anul viitor.
Dacă firmele vor continua să mărească prețurile, iar muncitorii să ceară salarii mari, asta ar putea crea o problemă pe termen lung pentru bancherii centrali.
Exemplele istorice, cum ar fi SUA în anii 70, arată că astfel de spirale inflaționiste pot deveni periculoase deoarece companiile și muncitorii încearcă să o ia înaintea inflației prin prețuri și salarii mai mari. Fostul șef al Rezervelor Federale, Paul Volcker, a reușit să stăvilească această tendință doar prin majorarea la 20% a dobânzii de politică monetară.
Însă nu toate răspunsurile în fața inflație mari din Estonia sunt ele însele inflaționiste. Un lucrător în domeniul comerțului cu fructe a declarat că plănuiește să muncească mai mult pentru a economisi banii de care are nevoie. O astfel de strategie ar face mult mai eficientă lupta împotriva inflației din Estonia, cel puțin pe termen scurt.
Marea problemă este că o dată cu venirea iernii, facturile mai mari la energie ar putea distruge rămășițele de economii ale oamenilor.
Articol de Charlie Duxbury și Johanna Treeck pentru Politico.eu.
