Războiul din Ucraina afectează deja multe industrii de pe tot globul, iar investitorii se tem deja că repercursiunile se vor manifesta în toată economia. Nu trebuie uitat de asemenea că Ucraina și Rusia sunt exportatori importanți de metale industriale și de cereale, iar o blocadă militară ar putea pune în pericol livrările din porturile de la Marea Neagră.
Prețul aluminiumului a atins acum maximul din 2008, cu o creștere de aproximativ 3% ajungând la 3.388/tonă la Londra, în timp ce aurul a atins cel mai mare nivel dintr-un an crescând cu 3,3% și ajungând la 70dolari/uncie.
Nichelul a crescut de asemenea cu 2,4% la 25,085 dolari pe tonă, paladiumul cu 4,4% , ajungând la 2.547 la New York, în timp ce cotațiile futures pentru grâu au crescut cu 5,7% ajungând la 9,35 dolari la Chicago. Prețul porumbului s-a majorat și el cu 5,1%, la 7,16 dolari.
Pe de altă parte, Banca Națională a Ucrainei a limitat retragerile de cash la 100.000 de grivne pe zi, echivalentul a aproximativ 3.339 de dolari.
Bursa Ucraineană a fost suspendată, în timp ce randamentul unei emisiuni de obligațiuni ucrainene denominate în dolari cu maturitatea în septembrie 2028 s-a dublat în ultimele 24 de ore, ceea ce reprezintă un semnal elocvent.
În ceea ce privește Rusia, rubla se afla în scădere cu 10% față de dolar, ceea ce a determinat Moscova să anunțe o intervenție pe piața valutară. În acelaști timp, randamentele la emisiunea de obligațiuni pe 10 ani denominată în ruble, au atins 10,93%, cel mai ridicat nivel din 2016.
Banca centrală a Rusiei le-a ordonat brokerilor să interzică vânzarea short după ce acțiunile companiilor rusești s-au prăbușit joi, indexul de referință MOEX pierzând 45% în primele tranzacții de joi.
Inflația
Creștere prețului la petrol care a ajuns la 100 dolari/baril prima dată din 2014 încoace, reprezintă o dublă lovitură pentru economia globală, deoarece obstrucționează perspectivele de creștere și ridică și mai mult inflația.
Este un semnal foarte îngrijorător și pentru Rezerva Federală americană și pentru celelalte bănci centrale, deoarece ele încearcă să contracareze cele mai puternice presiuni inflaționiste din ultimii 40 de ani, fără să afecteze creșterea economică.
Escaladarea dramatică a crizei din Ucraina ridică temeri cu privire la întreruperea exporturilor de energie vitală din regiune. Chiar dacă exportatorii de energie beneficiază de această criză, iar influența petrolului asupra economiilor nu mai este ceea ce a fost cândva, mare parte din lume va fi afectată, deoarece atât companiile cât și consumatorii vor avea în față facturi mai mari la energie, în timp ce puterea lor de cumpărare va fi din ce în ce mai mică din cauza mâncării, a transportului și a încălzirii mai scumpe.
Într-o analiză cu privire la câștigătorii și pierzătorii acestui boom al petrolului, Bloomberg Economics estimează că Arabia Saudită va obține profituri frumoase, Rusia va avea și ea de câștigat, la fel și exportatori mai mici, precum Emiratele Arabe Unite. Cei mai mari pierzători vor fi importatorii de energie precum Coreea de Sud, India și Japonia.
„Creșterea prețurilor la petrol va mări presiunea asupra băncilor centrale de peste tot din lume pentru a adopta o politică mai restrictivă și a ridica mai agresiv ratele de dobândă de politică monetară”, susține Chua Hak Bin, economist la Maybank din Singapore.
Mai pe șleau, JP Morgan Chase&Co avertizează că o creștere a prețului la petrol de peste 150 dolari/baril ar stopa creșterea economică globală și ar duce inflația la peste 7%, de trei ori mai mult decât ținta de inflație a celor mai multe bănci centrale.
Costul unui coș de mărfuri este acum cu 50% mai mare decât în urmă cu un an, potrivit Gavekal Research Ltd.
Criza energetică continuă să exacerbeze problemele din lanțul de aprovizionare, majorând costurile și întârziind aprovizionarea cu bunuri de capital și produse finite.
Fondul Monetar Internațional a estimat recent că inflația globală va avea o medie de 3,9% în economiile avansate, comparativ cu 2,3% cât estimate inițial, în timp ce în țările emergente și în curs de dezvoltare va ajunge la 5,9%. Rămâne de văzut dacă aceste prognoze vor fi ajustate din nou.
Prețul aurului a urcat puternic în sus joi, investitorii căutând o soluție sigură după ce Rusia a invadat Ucraina. Prețul aurului pe piața spot a crescut cu 2,1% la 1,970 dolari/uncie, cel mai înalt nivel din ultimul an.
Majorarea prețului la aur a coincis cu scăderea puternică a prețului activelor de risc, ceea ce sugerează cât de tare a lovit frica în investitori. Ulterior, prețul aurului a mai dat în spate ajungând l 1905 dolari/uncie vineri dimineața.
Indexul industrial Dow Jones futures a coborât cu mai bine de 600 de puncte, revenindu-și ulterior foarte puțin. Principala bursă din Rusia a scăzut cu mai bine de 45% în deschidere, revenindu-și parțial. Piețele din Europa se aflau de asemenea sub o presiune considerabilă, mai ales după ce prețul țițeiului a spart bariera de 104 dolari/baril.
Prețul aurului a crescut cu 8,3% de la începutul lunii ianuarie. Acțiunile companiilor cu activități în mineritul aurului au explodat. Barrick Gold a crescut cu 18% în ultima lună, în timp ce Newmont Mining a crescut cu 8%.
Potrivit lui Mark Bristow, CEO-ul Barrick Gold, „în ultimii 50, 60 de ani, aurul a fost întotdeauna elementul stabil dintr-un portofoliu. Ar trebui să ai cam 5% din portofoliu format din ceva care are legătură cu aurul. Te ajută în aceste vremuri grele.”
La rândul său, Frank Holmes, CEO-ul US Global Investors, a opinat că aurul s-a dovedit din punct de vedere istoric a performa bine în timpul crizelor politice, el văzând prețul urcând cu 50% față de nivelul de acum. „Pentru aur nu reprezintă un eveniment să urce sau să coboare cu 20% într-un an. În urmă cu doi ani a început o ascensiune, care dacă s-ar repeta în condițiile actuale, ar face să ajungă aurul la 2800 de dolari. Nu ar fi ceva extraordinar. Cred că aurul este subevaluat. Cred că valorează mai mult de 4000 de dolari, iar dacă ai în vedere inflația monetară atunci ar trebui să ajungă la 7000 de dolari sau mai mult. Aurul ar putea ajunge fără probleme la 2500 sau 3000 de dolari.”
Articol de Jan Van Cutsem pentru Brussels Report.