Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
După o vară relativ relaxată, multe țări europene au decis să impună rapid restricții asupra activităților obișnuite ca urmare a Covid-19. Măsurile includ limitarea sau interzicerea participării unui număr mare de oameni la evenimente, iar în multe cazuri sunt restricționate ieșirile la restaurant sau la cumpărături. Este o perioadă foarte dificilă. Cazurile de Covid-Delta cresc vertiginos în mai toate țările, în același timp în care varianta foarte contagioasă Omicron începe și ea să crească exponențial.
Care este răspunsul guvernelor europene? Care va fi impactul acestor noi măsuri? Este limpede că aceste măsuri nu lovesc doar sectorul economic, deși aici impactul este destul de puternic. Se pot face deja unele observații preliminare asupra economiei care va fi cel mai puternic lovită?
Pare inevitabil că multe țări europene vor introduce și mai multe restricții, unele chiar dure, dar setul de măsuri nonfarmaceutice și impactul lor vor diferi mult de la o țară la alta, în funcție de diferiți factori. Țările europene înregistrează un număr de cazuri diferite. Țările au nivele de rezistență diferită la Covid-19 în funcție de numărul indivizilor care au fost vaccinați, inclusiv cu booster, și de cei care au dobândit imunitate naturală.
Chiar și acolo unde restricțiile sunt similare, răspunsul public poate diferi considerabil în funcție de trăsăturile culturale, dar mai ales de gradul de încredere în guvern. În fine, este important ca indivizii să ia ei singuri măsuri de protecție, chiar dacă guvernul nu le ia.
Pentru a trece la exemple concrete, se pot face câteva comparații între trei țări care au luat măsuri diferite față de ultimul val de Covid-19: Marea Britanie, Austria și Germania. Toate cele trei țări au impus puține restricții în vara trecută, dar toate și-au dat seama că este cazul să înăsprească restricțiile oarecum modeste, în timp ce Germania și Austria au mers mai departe decât orice altă țară europeană.
Marea Britanie s-a grăbit, la începutul lunii decembrie, să înăsprească regulile cu privire la purtatul măștii în interior și în cluburile de noapte. Începând cu 13 decembrie, guvernul britanic a încurajat cu putere angajatorii să le ceară angajaților să lucreze de acasă. Restricțiile din Anglia sunt încă minore, spre comparație cu cele luate în alte țări.
În Germania lucrurile diferă de la un land la altul, dar chiar și în noiembrie se mergea spre o relaxare. Totuși, a devenit clar în decembrie că din punct de vedere epidemiologic situația se degradează. Restricțiile au fost întârziate deoarece politicienii erau temători să își asume responsabilitatea pentru măsuri nepopulare în timpul campaniei electorale, dar odată ce a fost instalat noul guvern au fost introduse rapid noi reglementări dure.
Austria a trecut de la un regim cu puține reguli la un lockdown foarte dur pe 22 noiembrie. Restaurantele, barurile, hotelurile, activitățile nonesențiale și instituțiile culturale au fost închise pentru trei săptămâni, iar turiștilor nu li s-a mai permis să intre în țară. Târgurile de Crăciun (care abia ce se deschiseseră) au fost închise. S-a instituit chiar obligativitatea vaccinării.
Comparațiile detaliate în aceste trei țări ne demonstrează elocvent că sunt importante detaliile – restricțiile reduc interacțiunile, dar unele restricții au fost mai eficiente decât altele.
Efectele diferite ale restricțiilor
Restricțiile reduc interacțiunea socială, și astfel încetinesc răspândirea virusului și nu se aglomerează astfel spitalele. Centrul European pentru Controlul și Prevenția Bolilor (ECDC) a analizat dovezile în ceea ce privește varianta Omicron, prin modelarea impactului infecțiilor în Europa și a ajuns la concluzia că „doar reducerea fermă și imediată a interacțiunii sociale va preveni un număr mare de cazuri rezultate din varianta Omicron”. ECDC a punctat că măsurile luate pentru stoparea variantei Delta vor trebui să fie întărite pentru noua variantă Omicron, afirmând: „folosirea cum trebuie a măștilor, munca de acasă, interzicerea adunărilor publice, reducerea mobilității în transportul public, a sta acasă când ești bolnav, măsuri de igienă și ventilație în spațiile închise, rămân o prioritate.”
Cât de eficiente vor fi toate aceste restricții?
Informațiile de pe telefoane mobile, oferite de Google, arată timpul petrecut de utilizatorii de Android la locurile de muncă, în școli, în stațiile de transport public, la cumpărături, în parcuri și acasă. Comparația lor cu restricțiile implementate și cu creșterea și scăderea cazurilor ne oferă o privire asupra eficienței restricțiilor.
În mod particular, gradul în care pot fi reduse interacțiunile sociale va fi decisiv în încetinirea răspândirii Omicron.
Când cazurile au început să crească în Marea Britanie și mai ales când au început să fie impuse restricții severe asupra mobilității, timpul petrecut de oameni la muncă a scăzut cu 60%, ba chiar până la 70%, iar timpul petrecut în locurile de cumpărături și recreere a scăzut cu 78%. Timpul petrecut acasă a crescut, așa cum era de așteptat.
Dar măsurile pe care oamenii au ales să le ia, chiar și în perioadele în care puține restricții au fost adoptate, sunt de asemenea importante. Timpul petrecut la muncă a continuat să fie cu 20% mai mic, prin comparație cu situația de dinainte de pandemie, iar timpul petrecut la shopping și la recreere a continuat să fie mai mic cu 8 până la 10% comparativ cu aceeași perioadă.
Măsurile adoptate acum de Anglia se limitează la obligația de a purta o mască, recomandarea de a munci de acasă, plus unele restricții asupra cluburilor de noapte și a altor locuri de distracții. Între timp, cazurile zilnice continuă să crească. Numărul noilor cazuri de Covid a atins maximul în Marea Britanie, de la începutul pandemiei.
În Austria, timpul petrecut la shopping și recreere s-a întors în august 2021 la nivelurile prepandemie, dar apoi a scăzut cu 20% în septembrie și octombrie. Începând cu 8 noiembrie, guvernul a interzis accesul în restaurante și la evenimente publice celor care nu erau vaccinați sau nu trecuseră prin boală. Din 22 noiembrie au fost închise restaurantele, barurile, frizeriile, teatrele și magazinele non-esențiale, inclusiv pentru cei vaccinați. Le-a fost interzis tuturor să plece de acasă, cu excepția activităților esențiale, cum ar fi munca, sportul și cumpărăturile de alimente. Impunerea acestor restricții asupra mobilității a dus la o scădere dramatică, cu 40%, a timpului petrecut la shopping. Timpul petrecut la muncă a scăzut cu 20%, iar timpul petrecut acasă a crescut dar nu foarte mult. Poate cel mai important este că măsurile s-au dovedit eficiente: numărul infecțiilor a scăzut cu două treimi față de maximul din 24 noiembrie.
În acest moment, hotelurile și restaurantele sunt deschise numai celor vaccinați sau trecuți prin boală. Testul negativ nu mai este luat în considerare.
Germania a adoptat o altă cale. Restricțiile recomandate de mulți experți în vara lui 202 nu au fost adoptate, din cauza riscurilor politice. Un pachet de restricții deja trasate au fost lăsate să cadă în uitare spre sfârșitul lui noiembrie. Restricțiile luate de landuri au fost diferite, iar unele au avut cazuri mai multe decât altele. După alegeri a devenit clar că situația scapă de sub control, iar spitalele și secțiile de terapie intensivă s-au aglomerat.
Drept urmare, landurile care aveau un număr mare de cazuri au impus restricții asupra deplasării la locul de muncă și a transportului public, cu excepția celor care erau vaccinați, trecuți prin boală sau imunizați. Accesul în magazine neesențiale și în restaurante și baruri era de asemenea permis doar celor vaccinați și trecuți prin boală, testul nemaifiind suficient. În Bavaria au fost închise târgurile de Crăciun, iar în alte părți a fost restricționat accesul sau au fost pur și simplu închise. Celor care munceau în domeniul asistenței social, inclusiv cei de la cantine sau de la curățenie, li s-a impus să fie ori vaccinați ori imunizați. Călătorii care veneau din țările din zona roșie, inclusiv toate țările vecine, cu excepția Luxemburgului, trebuiau să fie carantinați pentru zece zile.
Eficiența ultimelor restricții nu este încă foarte evidentă, dacă privim statisticile. Timpul petrecut la cumpărături și în locurile de distracție a scăzut, dar deja se întâmpla acest lucru în octombrie, înainte să fie introduse reglementările. Timpul petrecut la muncă a rămas destul de constant, în timp ce timpul petrecut acasă a crescut ușor (dar la o rată nu foarte drastică prin comparație cu ceea ce se întâmpla înainte de restricții).
Dar principala consecință a restricțiilor este că valul Delta pare să fi încetinit, numărul cazurilor noi pare să o ia în jos mai degrabă decât în sus.
Germania a hotărât ca începând cu 28 decembrie să fie închise cluburile de noapte și discotecile, iar participarea publicului la evenimente culturale și sportive de amploare va fi interzisă, în timp ce evenimentele private vor trebui să fi limitate la 10 persoane, indiferent de statutul lor, dacă sunt vaccinați sau nu.
Între timp, a început o dezbatere publică serioasă în Germania legată de implementarea obligativității vaccinări, corelată cu amenzi pentru cei care refuză vaccinarea. Pentru multă vreme acesta a fost un subiect tabu, dar în ultimele săptămâni s-a declanșat o dispută.
Vor ucide aceste restricții economia? Nu neapărat. Experiența de până acum ne arată că fiecare val pandemic a produs și mai puține pagube economiei decât precedentul, în bună măsură deoarece măsurile introduse au devenit mai selective și mai țintite. Guvernele naționale au devenit de asemenea mai abile în a sprijini afacerile și muncitorii afectați de măsuri.
În orice caz, este de așteptat ca aceste consecințe să difere semnificativ între diferitele sectoare economice și chiar și între angajați.
Pentru cei din industria cunoașterii, a lucra de acasă nu înseamnă o reducere a productivității. Multă vreme s-a considerat că interacțiunile informale de la birou erau importante pentru productivitate, deși nu existau foarte multe dovezi în acest sens. Cercetările făcute în Statele Unite sugerează că angajații estimează că sunt per total cu 4,6% mai productivi, datorită timpului economisit; într-adevăr, se pare că cei care muncesc de acasă convertesc timpul pe care l-ar fi petrecut în trafic cu o oră de muncă suplimentară, astfel că apare un câștig net de productivitate. Ceea ce înseamnă că pentru angajații din industria cunoașterii a munci de acasă nu este o problemă. Cu toate acestea, nu toate slujbele se pretează la a munci de acasă.
Restricțiile asupra marilor adunări publice vor continua să aibă un impact devastator asupra industriei entertainmentului. Totuși, experiența valurilor precedente a arătat că restricțiile asupra întâlnirilor publice nu sunt susceptibile să întrerupă creșterea cazurilor.
În ceea ce privește educația este greu de estimat care va fi impactul școlii online. Părinții se tem de închiderea școlilor iar guvernele UE vor evita închiderea școlilor cât de mult pot. Mai mult, este neclar care va fi rolul copiilor în următorul val pandemic.
O dată cu apariția Omicron, multe țări europene au restricționat călătoriile în afara Europei. Călătoriile în spațiul Schengen au devenit mai greu de efectuat, în special din cauza obligației de a sta în carantină, iar acest lucru s-ar putea intensifica. Mai mult, destui oameni aleg să nu călătorească, chiar dacă acest lucru nu este interzis – în vara lui 2020, rezervările la hotel în UE au fost aproape de normal, dar o mai mare proporție decât de regulă au fost rezidenții acelor țări în care se afla hotelul. Pe măsură ce călătoriile nonesențiale peste graniță au devenit din ce în ce mai dificile, dacă nu imposibile, este de așteptat ca turismul să fie lovit, la fel ca și industria transporturilor, așa cum s-a întâmplat în primul val pandemic. A devenit de mult limpede că țările din spațiul Schengen sau din afara lui, dar cu un nivel al infecțiilor scăzut sau moderat, nu doresc să primească vizitatori din alte țări care au un nivel de infectare mare.
Un impact asupra sectorului vânzărilor este de așteptat, dar măsura în care se va întâmpla acest lucru va depinde de detalii și de alte reglementări. Dacă afacerile non-esențiale sunt forțate să se închidă, sau dacă indivizii sunt obligați să stea în casă, vânzările la magazine vor fi afectate. Nu se vor cumpăra alte lucruri, iar oamenii vor prefera alte canale de a cumpăra, așa cum s-a întâmplat în primele etape ale pandemiei, și cum a fost cazul recent în Austria.
Răspunsul la următorul val
Următorul val Covid-19 determinat de varianta Omicron se dovedește a fi și mai îngrijorător decât cel Delta. ECDC estimează o contagiune și mai mare și „o creștere exponențială a cazurilor care va duce la spitalizări mai multe care vor copleși sistemul de sănătate”, deja sub presiune în valul Delta. Totuși, riscul unor cazuri severe pare să fie mai mic în cazul Omicron decât în Delta. Cu toate acestea, volumul mare de infecții este așteptat să copleșească multe spitale.
Este de așteptat să fie introduse măsuri și mai dure decât cele care funcționează acum pentru a reduce interacțiunea socială și a încetini răspândirea Omicron.
Ceea ce experiența recentă sugerează este că setul de măsuri și detaliile implementării pot avea o influență majoră asupra gradului în care va fi afectată economia. Politicienii vor urmări cu atenție impactul restricțiilor în lunile care urmează.
