Deputații europeni doresc ca Europa să fie mai puțin dependentă de importurile de materii prime esențiale, care sunt cruciale pentru industriile sale strategice, anunță Parlamentul European într-un comunicat de presă.
Pentru a deveni neutră din punct de vedere climatic, eficientă din punct de vedere energetic și mai competitivă în era digitală , UE va avea nevoie de materii prime importante, cum ar fi litiul și cobaltul, pentru fabricarea bateriilor și a motoarelor electrice. Aceste tehnologii permit dezvoltarea unor sectoare strategice: energie regenerabilă, mașini electrice și tehnologii digitale.
Lanțurile globale de aprovizionare care erau deja la limită au fost afectate și mai mult de pandemia de Covid-19, ceea ce a dus la deficit de materii prime critice în Europa și a lăsat industria să se confrunte cu provocări în asigurarea accesului la resurse.
UE se confruntă cu blocaje și vulnerabilități de-a lungul lanțului de aprovizionare din cauza dependenței sale puternice de importurile din surse unice. De exemplu, China reprezintă 98% din aprovizionarea UE cu elemente de pământuri rare, Turcia 98% din aprovizionarea cu borat și Africa de Sud 71% din necesarul de platină al UE.
În efortul de a inversa această dependență, deputații europeni vor vota un raport prin care solicită Comisiei Europene să prezinte o strategie cuprinzătoare a UE pentru materiile prime esențiale , bazată pe aprovizionare durabilă și standarde ridicate de mediu, sociale și drepturile omului.
Deputații europeni doresc ca UE să diversifice sursele de aprovizionare cu materii prime critice și să reducă dependența sa de câteva țări din afara UE. Raportul propune ca UE să consolideze parteneriatele și acordurile comerciale existente, explorând în același timp opțiunile cu noi țări. Acesta subliniază că orice acord trebuie să ia în considerare amprenta de mediu a importurilor și să fie obținute în mod responsabil, respectând sănătatea și siguranța lucrătorilor și asigurând locuri de muncă și condiții de muncă decente.
Sectorul materiilor prime oferă aproximativ 350.000 de locuri de muncă în UE și peste 30 de milioane de locuri de muncă în industriile de producție, care depind de acesta. Trecerea către o economie mai circulară ar putea crea o creștere netă cu 700.000 de locuri de muncă în UE, până în 2030 .