Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Olaf Scholz, noul cancelar german l-a vizitat pe 14 decembrie pe președintele francez Emmanuel Macron pentru a discuta probleme legate de Uniunea Europeană. Macron a încercat să convingă Germania de reformarea regulilor fiscale ale Uniunii. Reformarea Pactului de Stabilitate și Creștere a fost una dintre problemele principale. Macron dorește reguli mai flexibile, majorarea nivelului datoriei comune și crearea de noi fonduri comune. Mai multe, a reiterat propunerea unui buget comun pentru zona euro, care ar urma să existe dimpreună cu bugetul UE.
Regulile fiscale ale Uniunii au fost suspendate temporar atunci când a început pandemia. Potrivit regulilor, datoria putea însuma doar 60% iar deficitul bugetar nu trebuia să depășească 3% din PIB. Multe țări europene au depășit cu mult aceste limite. Raportul dintre datoria publică și PIB în multe state membre a depășit deja 100% iar nivelul continuă să crească.
În special Italia, Franța și statele din Estul Europei doresc o reformă rapidă a regulilor privind datoria și deficitul bugetar. De asemenea, ele par obsedate de creșterea datoriei comune, ceea ce înseamnă în practică emiterea și mai multor eurobonduri. În acest caz, nu ele ar fi cele care ar trebui să plătească datoria, ci Comisia Europeană, ceea ce înseamnă că ea ar fi redistribuită între statele membre. Chiar și în Finlanda economiștii au susținut folosirea eurobondurilor pe care le văd ca fiind active fără risc pentru piețele de capital.
Riscul reformei
Cu toate acestea multe think-tankuri și institute de cercetare au avertizat asupra unor reforme făcute prea rapid. Printre ele se numără Bruegel Institute, Center for European Policy Studies (CEPS) și câteva institute germane de cercetare, care au avertizat în special asupra flexibilizării excesive a politicilor fiscale. Scopul ar trebui să fie reducerea controlată a nivelului datoriei publice.
De asemenea, institutele de cercetare au avertizat asupra incertitudinii în ceea ce privește dezvoltarea economică. Există un risc considerabil de stagnare economice, chiar acum când inflația e la cote înalte. Aceasta înseamnă că apare o posibilitate reală de stagflație, precum s-a întâmplat în anii 70, când am avut o creștere economică modestă și o inflație mare.
În zona Euro inflație este deja peste 4% , iar în Germania ajunge la 5%. Banca Central Europeană ar putea fi forțată să mărească dobânda de politică monetară, ceea ce ar putea conduce la probleme serioase în țările îndatorate excesiv. Soarta lor s-ar putea să atârne de restructurarea datoriei, ceea ce ar putea conduce la o panică pe piețele de capital.
Franța a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene la începutul acestui an, așa că ne putem aștepta la negocieri dure cu privire la reforma Pactului de Stabilitate și Creștere. Statele din sudul și nordul Europei au viziuni diferite în această privință. Guvernul finlandez, de pildă, nici măcar nu concepte să înceapă o discuție asupra acestui subiect al reformelor.
O amenințare majoră asupra UE și a zonei euro o reprezintă ineficiența completă a disciplinei de piață. Fără aceasta, statele membre își pot majora datoria fără niciun fel de risc. Politica monetară a BCE și relaxarea cantitativă au subminat eficiența disciplinei de piață.
BCE a cumpărat o cantitate uriașă de obligațiuni de la statele membre și de la companii. Această politică a menținut jos dobânzile țărilor îndatorate peste măsură. Dobânzile în Italia, Grecia și alte state sunt sub 1% de mai mult timp. Având în vedere, datoria publică uriașă a acestor state, dobânzile ar trebui să fie undeva între 5-10%. Asta le-ar determina să-și restructureze datoria sau chiar să intre în faliment.
Dacă BCE și-ar normaliza politica monetară și ar fi capabilă să nu mai cumpere obligațiuni, am putea lua în calcul anumite responsabilități comune dar chiar și atunci doar după o analiză amănunțită. Însă, în contextul actualei politici monetare, o creștere a responsabilităților comune nu ar face decât să ducă la o înrăutățire a crizei politice în UE și în zona euro și la o alocare distorsionată a resurselor. Din acest motiv, trebuie să ne opunem unui asemenea proiect.
Articol de Heikki Koskenkylä
