Creșterea facturilor la gaz și energie riscă să provoace ravagii economice și politice în UE și există o presiune din ce în ce mai mare pentru ca blocul să acționeze, notează Politico.
1. Care este problema?
Prețurile energiei au crescut pe tot continentul. Prețurile gazelor sunt strâns legate de prețurile energiei electrice din UE, prețul en gros al energiei fiind determinat de ultima centrală electrică necesară pentru a satisface cererea pentru ziua următoare. Gazul a fost recent foarte scump, 238 de euro pe megawatt oră marți, o creștere de peste opt ori, față de aceeași perioadă a anului trecut.
Situația este agravată de temperaturile ridicate de la începutul acestei veri, care au afectat capacitatea rezervorului hidroenergetic al Europei. Problemele de întreținere au forțat Franța să închidă 32 dintre cele 56 de reactoare nucleare ale sale, erodând rolul țării ca exportator istoric de energie electrică.
2. De ce se înrăutățește?
Prețurile energiei s-au stabilizat oarecum după ce au doborât recordurile la sfârșitul lunii august, dar marea îngrijorare este cum se va descurca Continentul în timpul sezonului de încălzire de iarnă.
Gazprom din Rusia a declarat vineri că va opri aprovizionarea cu gaz către Europa prin conducta Nord Stream, pe o perioadă nedeterminată .
Îngrijorarea este că orice, în afară de o iarnă blândă, ar putea forța guvernele să raționalizeze proviziile, în special pentru utilizatorii industriali.
3. Ce face UE?
Țările UE au umplut depozitele de gaz la 82% din capacitate, cu mult înaintea obiectivului convenit în noiembrie în această vară și dând un răgaz temerilor privind furnizarea înainte de sezonul de iarnă.
Comisia elaborează planuri pentru o „intervenție de urgență” pe piața energetică a UE, ambasadorii europeni urmând să primească o nouă evaluare a politicii din partea Comisiei înainte de reuniunea ministerială de vineri, a confirmat marți un purtător de cuvânt al Comisiei.
Multe capitale naționale și-au luat problemele în propriile mâini și au anunțat măsuri de sprijin pentru a proteja utilizatorii de facturile mari la energie.
Președintele francez Emmanuel Macron a declarat luni că Franța este pregătită să livreze mai mult gaz Germaniei în această iarnă în schimbul importurilor de energie din Berlin.
Țările UE, inclusiv Germania , Italia și Spania , au introdus planuri extinse de economisire a cererii de energie care includ limite de temperatură pentru întreprinderi; unii plănuiesc impozite excepționale pe profiturile excedentare realizate de producătorii de energie care nu folosesc gaze naturale și folosirea acelor bani pentru a ajuta consumatorii.
4. Care sunt opțiunile?
Deși Comisia nu a publicat încă nicio propunere oficială, aceasta a subliniat mai multe opțiuni.
În evaluarea sa preliminară , obținută de POLITICO săptămâna trecută, Comisia a propus eforturi de reducere a cererii de energie electrică. De asemenea, a sugerat țărilor să limiteze prețul energiei din alte surse decât gazul și să redistribuie fonduri de la producătorii de energie cu profit ridicat pentru a ajuta consumatorii.
De asemenea, Comisia a prezentat mai multe idei pentru limitarea prețurilor la gaze într- un alt document văzut de POLITICO — stabilirea unui preț maxim pentru gazul rusesc sau reducerea prețurilor prin acțiuni administrative.
Spania și Portugalia, care au primit permisiunea specială din partea Comisiei în iunie pentru a introduce o limită temporară a prețului gazului, sunt văzute ca o posibilă perioadă de încercare pentru măsuri similare la nivelul întregului bloc. Dar analiștii au ridicat îndoieli că modelul iberic, care implică subvenționarea producătorilor de combustibili fosili, ar putea fi aplicat în altă parte – mai ales în țările în care combustibilii fosili reprezintă o mare parte a mixului energetic și subvenționarea acestora s-ar putea dovedi costisitoare.
5. Susțin țările UE planurile Comisiei?
Multe țări din UE sunt acum în favoarea intervenției pe piață, inclusiv a unui fel de plafonare a prețului energiei, dar opiniile rămân împărțite cu privire la alte propuneri, cum ar fi stabilirea unui preț maxim pentru gazul rusesc – o idee ridicată vineri de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen.
Kremlinul a avertizat că va opri gazul ca răspuns, trimițând sonerii de alarmă în unele țări.
Deși Germania primește acum foarte puțin gaz de la Rusia, este încă îngrijorată că o întrerupere a gazelor va avea un impact în cascadă în jurul blocului. „Rămânem sceptici când vine vorba de problemele legate de plafonarea prețului gazelor”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului german al economiei.
Dar alții au părut netulburați, președintele francez Emmanuel Macron afirmând luni că „dacă Comisia ar decide să implementeze un plafon de preț pentru gazele naturale achiziționate prin conducte din Rusia, Franța ar sprijini o astfel de măsură”.
Varșovia face un pas mai departe și va propune plafonarea prețului tuturor importurilor de gaze către Europa, a declarat un diplomat polonez pentru POLITICO.
Există, de asemenea, precauție față de deconectarea prețurilor la gaz și energie, deși opiniile încep să se schimbe. Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a recunoscut că blocul are nevoie de „o reformă fundamentală a pieței de energie electrică”.
6. Ce se întâmplă în continuare?
Miniștrii energiei din UE se vor întâlni vineri la Bruxelles, dar nu este clar că rezultatul va fi un acord.
Ministrul ceh al industriei, Jozef Síkela , a declarat că miniștrii vor lua în considerare două propuneri: deconectarea prețurilor la gaz și electricitate și stabilirea unui preț maxim pentru energia electrică care nu este generată de gaze, cum ar fi energia nucleară și sursele regenerabile.
Însă, potrivit unui diplomat al UE, încă nu a fost propusă nicio legislație, iar summitul de vineri va fi mai mult despre discutarea punctelor de vedere naționale, discuții oficiale având loc la următorul Consiliu Energetic din octombrie. Un înalt oficial al Comisiei a sugerat că o propunere oficială va veni abia după discursul lui von der Leyen privind starea Uniunii Europene din 14 septembrie.
Liderii UE organizează, de asemenea, un summit în octombrie , dar odată cu prețurile uluitoare ale energiei, există o presiune din ce în ce mai mare pentru o acțiune rapidă.
„Dacă ne facem drumul, va dura mai degrabă săptămâni decât luni”, a declarat luni cancelarul german Olaf Scholz.
SURSA: POLITICO