Prețurile la orez au explodat în ultimele luni din cauza faptului că principalele țări și companii producătoare și-au micșorat exporturile, respectiv vânzările. Impactul s-ar putea resimți asupra a milioane de consumatori de peste tot globul, cele mai afectate țări urmând a fi cele africane și asiatice.
Thailanda, al doilea cel mai mare producător de orez, le-a cerut fermierilor să reducă suprafețele cultivate cu orez ca parte a unui efort de a conserva apa.
„Cantitățile de ploaie sunt cu aproximativ 40% sub nivelurile normale, ceea ce prezintă un risc semnificativ de penurie de apă”, a afirmat Surasri Kidtimonton, secretar general al ONWR, într-o declarație publicată pe 31 iulie de Administrația Națională Thailandeză a Apei. Kidtimonton le-a recomandat fermierilor să se gândească la plantarea unor alte culturi care necesită mai puțină apă și un ciclu de recoltare mai rapid.
Cel mai mare exportator de orez, India, a impus o interdicție a exporturilor de orez alb non-Basmati, guvernul indian susținând că încearcă astfel să micșoreze prețul domestic al orezului și să-și asigure disponibilitatea acestui produs.
Piața de orez se confruntă cu incertitudinea.
Emiratele Arabe Unite, un importator și reexportator de anvergură al orezului indian, a urmat același exemplu și a restricționat vânzările de orez către alte țări.
Producătorii thailandezi și vietnamezi au reacționat prin forțarea renegocierii contractelor de vânzare pentru jumătate de milion de tone care urmau să fie expediate în luna august, conform agenției de știri Reuters.
Aceste probleme recente vin în contextul în care piețele alimentare mondiale încearcă să-și revină după consecințele retragerii Rusiei din acordul privind cerealele de la Marea Neagră, prin care se permitea exportul în siguranță al grâului ucrainean pe vase din Marea Neagră. De asemenea, Rusia și-a intensificat atacurile asupra porturilor și facilităților cerealiere ale Ucrainei.
Toate aceste probleme au alimentat îngrijorările cu privire la securitatea alimentară din multe țări, dependente de grâne și de orez.
De ce cresc prețurile la orez?
Prețurile la orez au crescut la cel mai înalt nivel din ultimii zece ani, marcând o majorare cu 14% față de iunie. Această situație este determinată în principal de vremea mai călduroasă și mai uscată, dar și a unor ploi foarte abundente care au afectat culturile de orez din Asia. În ultimele luni, de pildă, ploile torențiale și inundațiile din nordul Indiei au afectat multe câmpuri de orez.
În plus, creșterea prețului la îngrășăminte și la combustibili a dus la creșterea prețurilor de producție. De asemenea, războiul din Ucraina și încetarea acordului grânelor de la Marea Neagră au pus presiune pe prețul orezului, ca o alternativă clasică la cereale.
La toate aceste îngrijorări se adaugă și întoarcerea lui „El Nino”, care ar putea afecta negativ producția și ar duce la creșterea și mai viguroasă în viitor a prețurilor la grâne. Orezul, fiind o cultură foarte dependentă de apă, este în mod special vulnerabilă la condițiile lui El Nino, care se manifestă prin cantități de ploaie reuse în zonele producătoare de orez din Asia.
Interdicția de vânzare va afecta cu precădere consumatorii săraci.
Orezul este una dintre mâncărurile de bază în toată lumea, hrănind aproximativ jumătatea din populația lumii. În fiecare an sunt produse aproape 551 milioane de tone. În multe țări este principala sursă de aport caloric.
Anul trecut, India a exportat aproape 22 de milioane de tone de orez către 140 de țări, totalizând aproximativ 40% din comerțul global cu cereale. Thailanda acoperă aproximativ 15% din cererea globală, în timp ce Vietnamul contribuie cu 14%.
Conform datelor furnizate de guvernul indian, aproape 80% din exporturile de orez ale țări sunt formate din varietăți de orez non-Basmati, care sunt mai accesibile și au o căutare mai mare în țările cu probleme economice precum, Bangladesh, Nepal, Senegal, Benin și în alte zone din Africa Sub-Sahareană. Interdicția de export indiană pentru orezul non-Basmati cel mai probabil va spori insecuritatea alimentară din multe din aceste țări, deoarece pentru ele India reprezintă furnizorul principal de orez.
În ceea ce privește orezul prefiert și cel Basmati, politica de export a Indiei nu s-a modificat. Aceste sortimente se vând în țări precum China, Statele Unite și Arabia Saudită.
Pe 3 august, însă, două surse guvernamentale indiene au declarat agenției Reuters că stocurile indiene de orez au atins de trei ori ținta pe care și-au fixat-o la început, atenuând considerabil astfel temerile legate de o posibilă penurie și trezind speranță cu autoritățile ar putea lua în considerare ridicarea interdicției.
Totuși, impactul potențial asupra prețurilor globale rămâne neclar, pe măsură ce țările din Asia de Sud se confruntă cu o inflație a prețurilor la alimente, iar guvernul este presat să controleze aceste prețuri.
Articol publica de DW.com