Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Preţul petrolului a crescut luni, după ce preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a părăsit negocierile din Orientul Mijlociu fără un acord privind creşterea ofertei, relatează The Guardian, citat de News.ro.
Biden a sperat să obţină o promisiune din partea Arabiei Saudite de a-şi creşte producţia de petrol, ceea ce ar putea duce la reducerea presiunilor globale de aprovizionare.
Dar ţiţeiul Brent a crescut luni cu 2,6%, până la 103,88 dolari după ce ministrul de Externe al Arabiei Saudite, prinţul Faisal bin Farhan Al Saud, a înăbuşit speculaţiile cu privire la o creştere a producţiei.
El a spus că oficialii de la un summit SUA-Arab de sâmbătă nu au discutat despre petrol şi că naţiunile OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol) vor continua să evalueze condiţiile pieţei.
”Mesajul este că OPEC+ este cea care ia decizia de aprovizionare cu petrol, iar organizaţia nu este nici pe departe interesată de ceea ce încearcă să obţină Biden”, a declarat Naeem Aslam, analist-şef de piaţă la Avatrade.
”Opec+ va continua să controleze aprovizionarea cu petrol şi o singură ţară nu poate determina aprovizionarea cu petrol – cel puţin acesta este mesajul pe care l-au transmis comercianţii din vizita lui Biden în Arabia Saudită.
Creşterea preţului petrolului va menţine presiunea la pompe, unde şoferii s-au confruntat cu preţuri record la benzină şi motorină. Preţurile sunt atât de ridicate, încât guvernul a cerut Autorităţii pentru Concurenţă şi Pieţe să studieze piaţa, iar constatările sale iniţiale au ridicat îngrijorări cu privire la marjele realizate de rafinării.
Cu toate acestea, preţurile ţiţeiului Brent au scăzut de la maximele de aproximativ 130 de dolari din martie, în primele săptămâni ale războiului din Ucraina.
Preţul petrolului s-a situat săptămâna trecută la cel mai scăzut nivel pentru a cincea săptămână consecutiv. Preocupările cu privire la potenţialul unei recesiuni globale i-au determinat pe investitori să părăsească pieţele de mărfuri.
Preţul cuprului – cunoscut sub numele de Dr Copper, deoarece este considerat un barometru pentru sănătatea economiei mondiale – a scăzut cu 25% de la nivelul record din martie.
De asemenea, comercianţii de energie urmăresc îndeaproape preţul gazului pe fondul unei crize de aprovizionare în Europa.
Ţările se luptă să îşi aprovizioneze depozitele de gaze în cazul în care Rusia întrerupe livrările, inclusiv prin conducta Nord Stream 1, care este închisă pentru întreţinere.
Grupul de produse chimice Ineos, unul dintre cei mai mari utilizatori de gaz din Europa, condus de miliardarul Jim Ratcliffe, a reiterat declaraţiile directorului executiv al companiei Shell, Ben van Beurden, potrivit cărora raţionalizarea ar putea fi introdusă în această iarnă.
„Pare destul de îngrozitor pentru această iarnă acum, dacă vom ajunge la ţintele de care avem nevoie pentru stocare”, a declarat Brian Gilvary, preşedintele executiv al Ineos, pentru Bloomberg Television.
”Dacă Nord Stream 1 nu este repusă în funcţiune, este un scenariu inevitabil. Cu siguranţă va fi impusă raţionalizarea în Europa”, a subliniat el.
