Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Uniunea Europeană a luat într-un final decizia de a renunța la importurile rusești de petrol în ultimul pachet de sancțiuni îndreptat contra Moscovei. Măsură nu este atât de cuprinzătoare cum pare la prima impresie, având în vedere că presupune o serie de excepții importante.
Marele câștigător este Viktor Orban, care s-a grăbit să anunțe pe Facebook că Ungaria va fi exceptată de la acest embargo asupra petrolului rus. Acordul la care au ajuns țările membre UE prevede că vor fi interzise doar importurile care ajung în Europa pe cale maritimă. Astfel, importurile care sosesc prin conducte, aproximativ un sfert din totalul petrolului rusesc care ajunge în Europa, vor fi permise în continuare. Practic, Slovacia, Cehia și Ungaria sunt trei țări în care petrolul rusesc ajunge aproape exclusiv prin conducte. Bineînțeles că nu este vorba doar de aceste țări. Polonia și Germania vor primi petrolul rusesc în același mod, chiar dacă ambele țări au anunțat că vor renunța până la finalul anului la acest produs energetic.
Conform predicțiilor analiștilor, dacă se vor respecta prevederile acestui acord și presupunând că nu se va schimba nimic în termeni diplomatici, atunci anul viitor pe vremea aceasta importurile de petrol din Rusia ar trebui să fie mai mici cu 90% față de nivelul înregistrat înainte de pandemie.
Încăpățânarea țărilor din Europa de Est de a beneficia de petrol rusesc nu trebuie totuși privită ca fiind irațională. Rafinăriile din aceste țări au fost construite în anii 50 și 70 ai secolului trecut, în vremurile în care gravitau în orbita Moscovei, inclusiv din punct de vedere comercial, drept pentru care ele sunt special concepute pentru petrolul rusesc.
Potrivit profesorului belgian Samuel Furfari, rafinăriile pot fi adaptate și pentru alte tipuri de petrol, dar asta presupune costuri și timp. „Companiile se întreabă pe bună dreptate dacă aceste investiții vor fi profitabile. Și nu este ușor de răspuns afirmativ la această întrebare, deoarece într-o zi – cel târziu când Vladimir Putin nu va mai fi la putere – petrolul rusesc ieftin va fi din nou disponibil pe piețele europene. Nu s-a întâmplat la fel cu țițeiul din Orientul Mijlociu și din Libia după crizele din zonă? Nu asta încearcă să facă Joe Biden cu Iran și Venezuela? Țițeiul este atât de important pentru economie (92% din combustibilul folosit în sistemul nostru de transport) încât imensa sa piață câștigă mereu, iar Rusia are în mod evident o armă foarte puternică: costurile de producție mici și conductele construite în urmă cu zeci de ani.”
Ceea ce sugerează destul de tranșant expertul belgian este că, și în condițiile unui boicot total din partea Europei, petrolul rusesc își va găsi în continuare o piață de vânzare deoarece nu poate fi înlocuit cu nimic, iar lumea este complet dependentă de această resursă energetică. De pildă, în aprilie, valoarea importurilor energetice, petrol și gaz, din Rusia către China a crescut cu 56%. În aprilie, importurile petroliere rusești au crescut pentru prima dată de la începutul anului. La rândul ei, India cumpără masiv petrol ieftin rusesc, astfel încât Moscova a ajuns în luna aprilie, al patrulea furnizor de petrol al Indiei, după ce cu o lună în urmă ocupa locul 10.
Săptămâna trecută Rusia a transportat 79 de milioane de barili în China, mai mult decât dublu față de cei 27 de milioane de barili pe care i-a transportat în februarie, înainte de invazia din Ucraina. Asia a devenit acum cel mai mare cumpărător de petrol rusesc, devansând Europa.
Rusia este al treilea cel mai mare producător de petrol din lume, după Statele Unite și Arabia Saudită, așa că nu va fi ușor de înlocuit și nici nu va fi greu să-și găsească debușeu pentru resursele sale energetice. Exportul de petrol și produse petroliere reprezintă 60% din veniturile Moscovei, în timp ce gazul îi aduce 20%. Nu e de mirare că ministrul rus al economiei a estimat o scădere a producției de petrol cu 17%. Totuși, scăderea producției și discounturile oferite cumpărătorilor asiatici sunt mai mult decât contrabalansate de creșterea prețului la petrol și gaze.
Embargoul impus de Europa petrolul rusesc nu este totuși fără consecințe. Prima dintre ele și cea mai vizibilă o reprezintă creșterea prețului la petrol care a atins nivelul de 123 de dolari/ baril. Și mai îngrijorător este că autoritățile europene nu au făcut nicio analiză serioasă și nici vreo simulare privind impactul pe care îl va avea această măsură. Ceea ce este însă destul de clar și previzibil e creșterea prețului la energie care nu va face decât să exacerbeze inflația. „Sancțiunile acestea nu vor afecta doar economia Rusiei. Ele vor afecta și viețile cetățenilor europeni. Embargoul impus țițeiului rus va afecta casele, slujbele și portofelele cetățenilor europeni. Asta ar putea duce la și mai multă inegalitate socială, o creștere a șomajului și o sărăcie energetică. Trebuie să ne protejăm cetățenii”, a afirmat în urma deciziei un europarlamentar ecologist.
În acest sens, Comisia Europeană a anunțat deja că ia în discuție prețuri fixe temporare la energie pentru a mai ușura din presiunea fiscală asupra consumatorilor, dar această măsură are problemele ei specifice și nu face decât să escamoteze pentru scurtă vreme o realitate dureroasă.
În opinia profesorului de economie Bogdan Glăvan, câtă vreme Uniunea Europeană nu are un plan de back up serios, „restricționarea importurilor de petrol nu va face altceva decât să împovăreze economia europeană. Pentru a descuraja militarismul rusesc este nevoie să limităm accesul Rusiei la echipamente, nu accesul european la resurse” .
