fbpx

Germania mai are doar trei luni pentru a se salva

Palatul prezidențial din Berlin nu mai este luminat, orașul Hanovra a decis să închidă apa caldă din dușurile piscinelor și sălilor de gimnastică, iar primăriile din țară pregătesc locuri încălzite pentru la iarnă. Iar acesta e doar începutul crizei care va lovi Europa.

Poate că suntem în mijlocul verii, dar Germani are foarte puțin timp la dispoziție pentru a evita o criză energetică fără precedent pentru o țară dezvoltată. Mare parte din Europa simte deja mușcătură acestei crize a gazului natural, dar nicio altă țară nu este la fel de expusă precum cea mai mare economie europeană, unde jumătatea din case se bazează pe combustibil pentru încălzire.

Guvernul lui Olaf Scholz s-a mișcat greu pentru a acoperi această vulnerabilitate, introducând tăieri de consum, deoarece sursele alternative de energie nu au funcționat. În timp ce Moscova strânge șurubul conductei de gaz iar Franța nu reușește să exporte energie către vecinii săi, e puțin probabilă o acalmie și riscurile merg dincolo de această iarnă.

„Suntem în fața unor provocări uriașe care afectează zone importante din economie și societate. Dar suntem o țară și o democrație puternică. Acestea reprezintă niște premise bune pentru a depăși această criză”, a afirmat Robert Habeck, minstrul economiei german.

Cel mai probabil Kremlinul va furniza minimum de gaz către Europa, câtă vreme continuă problemele din Ucraina, conform celor familiarizați cu gândirea rusească. Asta înseamnă că penuria de gaz din regiune va persista, prețurile deja doborând record după record.

Pentru Germania la orizont se întrevăd raționalizarea și recesiunea, iar autoritățile sunt preocupate de tulburări sociale, în cazul în care criza de energie scapă de sub control. Berlinul nu poate nici măcar conta pe Franța, unde problemele centralelor nucleare acutizează criza. Prețurile la electricitate în cele două mari economii ale Europei au atins săptămâna trecută maxime.

Rusia, care în mod istoric este cel mai mare furnizor de gaz al continentului, acoperind 40% din cerere,  a redus treptat livrările, ca măsură evidentă de răzbunare contra sancțiunilor. Pentru UE provocarea constă în a face energia să circule între granițe, ca o dovadă a unității blocului și a dorinței de a rezista în fața agresiunii lui Putin.

„Politica Rusiei a fost întotdeauna aceea de a stârni zâzanie, pentru că atunci ei sunt mai puternici. Dacă îi lăsăm să facă asta, atunci noi vom deveni mai slabi!”, a afirmat fostul guvernator al băncii centrale din Letonia, Martin Kazaks.

Ultima mișcare a Rusiei a fost săptămâna trecută, când Gazprom a pus pe seama unei turbine cu probleme reducerea livrărilor de gaze prin conducta Nord Stream , la aproximativ 20% din capacitatea sa. Ca urmare, prețurile la gaz au sărit cu peste 30% săptămâna trecută, în timp ce prețurile la curent electric au bătut record după record.

În opinia lui Habeck, care are în subordine și politica energetică, motivele Gazprom sunt „ridicole”, recunoscând însă că situație e gravă și reînnoindu-și apelurile către companii și consumatori să economisească energia. Pentru a face față, ministerul său a aprobat repunerea în funcțiune a centralelor pe bază de cărbune, într-un pas înapoi pentru ecologism, în același timp în care le recomandă germanilor să-și instaleze dușuri mai eficiente și să-și spele hainele la temperaturi mai joase.

Dacă măsurile nu dau roade, guvernul are puterea de a declara o „urgență a gazului” prin care statul preia controlul distribuției și decide cine primește energie și cine nu.

Deși casele și spitalele sunt protejate de pene de curent, nu există nicio garanție că temperaturile din camere vor fi la fel de confortabile ca în trecut. Cel mai mare proprietar de locuințe din Germania a anunțat deja planuri de reducere a încălzirii în timpul nopții, iar clădirile publice, inclusiv Reichstagul din Berlin, dau jos termostatele.

Costurile în creștere, care vor începe să se vadă puternic în această toamnă, vor înrăutăți situația săracilor. Deja un sfert din germani au căzut în sărăcie energetică, ceea ce înseamnă că prețul la căldură și lumină afectează abilitatea de a plăti pentru alte cheltuieli, potrivit Institutului de Cercetare Economică din Koln. Guvernul lucrează acum la programe de ajutorare a săracilor.

Un val de frig în Europa și Asia ar determina companiile energetice să se lupte pentru resursele limitate de gaz natural lichefiat. Explozia prețului într-un asemenea scenariu ar putea determina companiile să-și oprească producția în această iarnă și să dispară 17% din cererea industrială pentru energie, potrivit Wood Mackenzie Ltd, care adaugă că în cazul în care Nord Stream rămâne cu un flux de doar 20%,  Europa se apropie de zona periculoasă.

Cu depozitele pline în proporție de 68%, dar în pericol să scadă după reducerea aprovizionării cu gaz de săptămâna trecută, Germania riscă să nu atingă ținta de 95% până la 1 noiembrie. Agenția de reglementare a distribuției din Germania spune că e greu de atins acel nivel fără măsuri suplimentare.

Companiile deja reacționează la situație. Un sondaj efectuat în rândul a 3500 de companii germane a arătat că 16%  dintre companiile industriale se gândesc să reducă producția sau să renunțe la anumite operațiuni din cauza crizei energetice.

Una dintre aceste companii e BASF. Gigantul din industria chimică intenționează să reducă producția de azot, după ce prețurile la energie au făcut neprofitabilă această linie de business. De asemenea, compania dorește să treacă parțial pe generarea energiei pe bază de combustibil, pentru a se elibera parțial de povara gazului, pe care l-ar vinde în rețea.

Fondul Monetar Internațional estimează că Germania riscă să piardă 4,8% din producția sa economică dacă Rusia oprește livrările de gaz, iar Bundesbank estimează pierderile la 220 de miliarde de euro. Deși e o lovitură serioasă, mare îngrijorare pentru Germania este pierderea competitivității.

Industriile energofage vor părăsi Germania către zone cu resurse energetice mai sustenabile, ceea ce va afectate zonele industriale precum cea a Rinului și sudul Germaniei, potrivit unei companii teutone. Unii directori din industria chimică au afirmat că ar putea muta producția în Turcia, unde există acces la conducta din Azerbaidjan.

„Sistemul nostru economie e în pericol de colaps. Dacă nu avem grijă, Germania s-ar putea dezindustrializa”, a afirmat Michael Kretschmer, premierul din Saxonia, care a propus „înghețarea” războiului și acceptarea avansului militar rusesc.

Majoritatea germanilor sprijină Ucraina – aproape jumătate spun că guvernul ar trebui să susțină în continuare Kievul, în pofida costurilor mari la energie – dar critici precum Kretschmer ar putea deveni populari pe măsură ce scad temperaturile, ceea ce ar pune și mai multă presiune pe Scholz.

Articol de Vanessa Dezem, William Wilkes și Arne Delfs pentru Bloomberg.

About Marius Giurgea

Check Also

Dezastrul zonei euro. Între stagnare și stagflație

Economia zonei euro este mai mult decât slabă. Este într-o contracție profundă, iar datele sunt …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.