fbpx

De ce nu scad încă prețurile la alimente?

Inflația din SUA și Uniunea Europeană nu pare să dea semne de oboseală și și-a reluat la începutul acestui an, deși mai lent, drumul ascendent. Băncile centrale, în special Fedul american, deja iau în calcul majorări substanțiale ale dobânzii de politică monetară. Cu toate acestea, există și unele vești bune care se profilează, iar poate cea mai importantă veste din acest punct de vedere este aceea că prețurile la mâncare au scăzut pentru a 11 lună consecutiv.

Indexul Alimentar al Organizației Națiunilor Unite a scăzut luna trecută din nou, declinul fiind alimentat în mare parte de scăderea prețurilor la uleiurile vegetale și la produslele lactate. Din aceeași categorie, prețurile la cereale și la carne au rămas neschimbate, în timp ce prețul la zahăr a urcat. Per total, însă, s-a înregistrat o scădere îmbucurătoare a prețurilor.

Totuși, pentru majoritatea oamenilor această veste bună rămâne mai degrabă o ciudățenie statistică, câtă vreme prețurile alimentelor din magazine au rămas în cea mai mare parte neschimbate, ba poate au cunoscut pe ici pe colo chiar mici ajustări în sus. Însă, chiar și oamenii obișnuiți pot remarca faptul că prețurile la mâncare nu și-au mai continaut marșul vertiginos început cu puțin timp înainte de războiul din Ucraina. Ba chiar cei cu o memorie mai bună își pot aminti fără mari greutăți predicțiile apocaliptice legate de mâncare ale diverșilor oficiali. De pildă, pe 24 martie anul trecut, președintele american Joe Biden avertiza cu privire la penuria de mâncare din SUA cauzată de războiul din Ucraina.

Pentru moment, din fericire, nu s-a materializat nici măcar parțial vreuna din aceste estimări sumbre cu privire la aprovizionarea cu alimente. Singurul efect percetibil a fost majorarea prețului la mâncare în magazine, deși rămâne o dezbatere întreagă legată de cauza acestor creșteri de prețuri (monetară sau una legată de producție și aprovizionare).

Cu toate acestea, e limpede că prețurile mari la mâncare reprezintă pentru mulți oameni o problemă și că scăderea produselor la fermieri nu se traduce pentru moment într-o ușurare a poverii la casă pentru indivizi. Prețurile sunt în continuare cu 42% mai mari decât în timpul pandemiei de Covid, cu toate că sunt cu 18% mai mici față de maximul atins după invazia Ucrianei de către Rusia. Întrebarea care se pune este de ce?

Sunt mai multe răspunsuri care concură pentru a furniza o explicație mai mult decât convingătoare.

În primul rând, scăderea prețuilor de bază nu se transmite imediat către prețurile produselor de la raft din magazine. Este nevoie de timp pentru ca acest declin să înceapă a se manifesta, mai ales dacă avem în vedere costurile mai mari pe care magazinele le au cu transportul, energia și forța de muncă.

Iar aici atingem un punct foarte sensibil, și anume acela al inflației ca fenomen monetar. Prețurile bunurilor de consum și cele la energie au explodat cu mult înainte de războiul din Ucraina, din cauza politicilor monetare excesive și nesăbuite din timpul pandemiei Covid-19. Invazia rusă în Ucraina nu a făcut decât să alimenteze și mai mult presiunile inflaționiste. Criza alimentară preconizată, ca și cea energetică, în condițiile unei piețe încă destul de libere la nivel global, a făcut ca tot mai mulți jucători să mizeze pe aceste segmente de piață în căutarea unor oportunități de profit care se întrevedeau și care se pare că au fost justificate din punctul lor de vedere.

Mecanismele pieței au funcționat prin sistemul prețurilor (ridicate) care au semnalizat posibilități de câștiguri pentru antreprenori, în timp ce pentru consumatori asta a însemnat o reducere sau o schimbare a comportamentelor de consum. Dar logica economică nu funcționează doar într-o singură direcție, cea a creșterii prețurilor. De pildă, cea mai mare companie de procesare a cărnii din Statele Unite, Tyson Foods, a avut profituri în scădere în ultimul semestru al anului trecut din cauza scăderii prețului la carnea de vită, a reducerii cererii pentru carnea de porc și a unei prăbușiri a prețului la carnea de pui, din cauza supraproducției. Dacă avem în vedere doar supraproducția, ne putem da seama foarte ușor că unii antreprenori care au pariat pe o criză a ofertei s-au înșelat.

În condițiile unei piețe neîngrădite, însă, este de aștepat ca scăderile accentuate ale prețurilor la produse cum ar fi cerealele, uleiurile alimentare, cafeaua sau cacao să înceapă să se reflecte cât de curând și în prețurile produselor din supermarketuri. Toate celelalte lucruri rămânând neschimbate, este de aștepat ca magazinele sau mai bine zis concurența dintre magazine să înceapă a tăia din prețuri pentru a câștiga cote de piață cât mai consistente.

Problema fundamentală rămâne însă în continuare poltica monetară, sau mai precis când și cum se va stopa influxul de bani ieftini, cei care mușcă din plin din puterea de cumpărare a indivizilor.

About Marius Giurgea

Check Also

Dezastrul zonei euro. Între stagnare și stagflație

Economia zonei euro este mai mult decât slabă. Este într-o contracție profundă, iar datele sunt …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.