După ani de discuții, liderii din Kosovo și Serbia se întrunesc pentru a discuta o cale de urmat în chestiuni critice, deoarece tensiunile rămân ridicate.
Liderii Serbiei și Kosovo se întâlnesc marți la Bruxelles pentru a continua discuțiile cu privire la punerea în aplicare a unui plan în 11 puncte susținut de Uniunea Europeană pentru normalizarea relației lor, dar tensiunile continuă să se aprindă.
Șeful UE pentru politică externă Josep Borrell va convoca întâlnirea la nivel înalt dintre președintele sârb Aleksandar Vučić și premierul kosovar Albin Kurti. Se așteaptă ca aceștia să abordeze două probleme deosebit de delicate, aprobând o declarație privind persoanele dispărute și discutând un prim proiect de statut privind crearea unei asociații a municipalităților majoritare sârbe din Kosovo.
Miroslav Lajcak, trimisul lui Borrell pentru negocierile Belgrad-Pristina, a numit întâlnirea de marți „un pas crucial înainte” și a spus că va fi „important să se evite orice acțiuni care ar putea înrăutăți atmosfera”.
Evenimentul urmează unei întâlniri similare din februarie, când liderii ambelor țări au dat aprobarea tacită planului sponsorizat de UE de a pune capăt lunilor de crize politice. Într-un alt summit din martie, desfășurat în Macedonia de Nord, Belgradul și Pristina au convenit provizoriu asupra modului de implementare a planului.
Cu toate acestea, cele două țări nu au aplicat încă pe deplin multe dintre diferitele acorduri la care s-au ajuns în timpul negocierilor de 12 ani, facilitate de UE.
În situația în care stau lucrurile, Belgradul insistă că Pristina trebuie să pună în aplicare un acord din 2013 pentru a înființa o asociație a municipalităților din nordul Kosovo, care împart o populație cu majoritate sârbă, creând o nouă entitate care să coordoneze activitatea locală în domeniul educației, sănătății, amenajării teritoriului și economiei. dezvoltare. Curtea Constituțională din Kosovo a declarat ulterior planul neconstituțional, hotărând că nu includea alte etnii și ar putea implica utilizarea puterilor executive.
Serbia spune că nu este posibil niciun progres în discuțiile înainte ca propunerea de asociere să fie abordată. Ministrul de externe Ivica Dacic a declarat că Kosovo va încerca să evite orice mișcare pe această temă.
„Am auzit la fel acum 10 ani”, a spus Dacic. „Toată lumea a fost încântată că a fost un act istoric. Au trecut zece ani și asocierea municipalităților sârbe nu s-a întâmplat”.
Alegerile locale au avut loc luna trecută în comunele dominate de sârbi din nordul Kosovo, după ce reprezentanţii sârbilor şi-au părăsit funcţiile anul trecut. Votul a fost boicotat în mare parte de etnicii sârbi.
Vučić a lăudat boicotarea votului și a criticat aspru oficialii occidentali, numindu-i mincinoși și fraudă. El a spus că minoritatea sârbă din fosta provincie sârbă nu va mai tolera „ocupaţia” străină.
Discuțiile vor aborda, de asemenea, problema celor peste 1.600 de persoane încă dispărute oficial de la războiul din 1998-99. Cei mai mulți dintre ei sunt etnici albanezi, în timp ce câțiva sunt sârbi; Kosovo acuză Serbia că ascunde locațiile în care au fost îngropați.
Misiunea UE pentru statul de drept din Kosovo spune că este dificil să găsești cadavrele, deoarece multe dintre ele au fost îngropate în morminte mici, nemarcate sau chiar în cimitire, de către autorii care căutau să ascundă dovezi.
Kosovo este o fostă provincie sârbă. Războiul din 1998-1999 din Kosovo a izbucnit când etnicii separatişti albanezi s-au revoltat împotriva dominaţiei sârbe, iar Belgradul a răspuns cu o represiune brutală. Aproximativ 13.000 de oameni au murit, majoritatea etnici albanezi. În 1999, o intervenție militară a NATO a forțat Serbia să se retragă din teritoriu; Kosovo și-a declarat independența în 2008, dar Serbia nu o recunoaște oficial.
Bruxelles și Statele Unite intervin adesea pentru a dezamorsa tensiunile dintre Belgrad și Pristina, cu atât mai mult în ultimul an de la invazia rusă a Ucrainei.
„Comunitatea internațională va face presiuni atât pe prim-ministrul Kurti, cât și pe președintele Vučić să continue cu o abordare constructivă, pentru că aceasta este singura cale de urmat”, a declarat analistul kosovar Artan Muhaxheri.