Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Germania face presiuni pentru obiective obligatorii de reducere a datoriilor ca parte a regulilor bugetare ale Uniunii Europene.
Legea UE impune țărilor să aibă un deficit bugetar sub 3% din produsul intern brut (PIB) și o datorie publică sub 60% din PIB, dar multe țări depășesc aceste praguri după ani de cheltuieli intense pentru a amortiza impactul pandemiei de COVID-19, războiul din Ucraina și criza energetică.
Comisia Europeană susține că noua realitate economică justifică o reformă a regulilor fiscale ale blocului și a luat măsuri preliminare pentru a revizui cadrul actual.
Într-un raport publicat în noiembrie anul trecut, Comisia a propus să mențină atât obiectivele de 3%, cât și cele de 60% neatinse, dar cu o flexibilitate mai mare pentru a permite guvernelor să adapteze obiectivele la circumstanțele specifice fiecărei țări.
Statele membre ar putea să vină cu propriile planuri pentru a controla deficitul public și a reduce treptat datoria pe o perioadă de patru ani.
Țărilor foarte îndatorate, precum Grecia și Italia, li se pot acorda încă trei ani pentru a-și ajusta finanțele și pentru a realiza ceea ce Bruxelles-ul numește „politică fiscală prudentă”.
Norma mult criticată care a impus o rată uniformă de 1/20 a reducerii datoriilor ar fi abandonată și înlocuită cu căi adaptate la țară, o modificare care poate ajuta la evitarea celor mai dureroase sacrificii.
Dar Germania, o țară care pledează de mult timp pentru moderarea fiscală, nu este de acord cu această abordare și a cerut Comisiei Europene să includă un fel de regulă universală pentru a reduce datoria.
Propunerea Germaniei include „dispoziții comune de salvgardare” pentru a reduce rata datoriei țărilor cu cel puțin 0,5 puncte procentuale pe an pentru țările în care datoria depășește 60% din PIB.
Țările care depășesc acest prag ar trebui să-și reducă datoria cu cel puțin 1 punct procentual pe an, potrivit publicației germane.
„Ideile actuale ale Comisiei ar trebui modificate astfel încât planurile fiscale pe termen mediu să conducă la o scădere (suficientă) a ratelor ridicate ale datoriei în fiecare an… ar trebui să se asigure, de asemenea, că o reducere reală a ratelor datoriei pe se realizează o bază anuală”, se arată într-un document neoficial.
Comisia Europeană dorește să aibă normele fiscale reformate în vigoare până în ianuarie 2024 și este de așteptat să prezinte propuneri legale în săptămânile următoare.
Noul cadru va ține cont de injecția enormă de numerar necesară pentru a accelera tranziția verde și cea digitală, un efort dublu estimat că va costa 650 de miliarde de euro în investiții suplimentare pe an până în 2030.
Țările UE au petrecut ultimele luni dezbătând cum să realizeze un echilibru între investiții puternice și reducerea durabilă a datoriilor, fără un răspuns clar la vedere.
Între timp, Bruxelles-ul a decis să amâne amenzile pentru țările care nu se conformează până anul viitor.
La sfârșitul celui de-al treilea trimestru al anului 2022, datoria guvernamentală era de 93% din PIB în zona euro și de 85,1% în Uniunea Europeană.
Cel mai mare raport dintre datoria guvernamentală și PIB a fost în Grecia, unde este de 178,2%, urmată de Italia cu o rată de 147,3%.
În aceeași perioadă, datoria Germaniei era de 66,6% din PIB, conform Eurostat.
„Dacă cadrul reformat nu realizează o reducere a ratei datoriilor, acesta trebuie revizuit după o perioadă de maximum patru ani”, avertizează buletinul german.
