Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Comisia UE a propus, la 14 septembrie, un plan prin care să atragă 142 de miliarde de euro din profiturile extraordinare obținute de companiile de energie și combustibili fosili și să le redistribuie consumatorilor greu presați, care și-au văzut costurile cu energia explodând în ultimele luni. În același timp, Uniunea Europeană își propune să scadă consumul de energie printr-o reducere obligatorie cu 5% a cererii în orele de vârf. Obiectivul general este o reducere cu 10% a cererii totale de energie electrică până la 31 martie 2023. În opinia Rystad Energy, aceste măsuri temporare ar trebui să ajute în mare măsură populația UE pe timpul iernii, evitând în același timp unele dintre efectele negative ale altor alternative care au s-a discutat în ultimele săptămâni. Chiar și așa, multe detalii trebuie elaborate pentru ca planul – dacă este aprobat – să fie eficient.
Punerea în aplicare a măsurilor privind cererea va fi un adevărat test al determinării Europei – până acum, în ciuda costurilor mari ale energiei, cererea globală de energie electrică a scăzut cu doar 2%, iar în luna cu cel mai mare preț, august, cererea a fost cu doar 1% mai mică decât anul precedent. Amploarea reducerii propuse de 5-10% nu ar trebui, prin urmare, să fie subestimată – va fi o sarcină monumentală pentru gospodării, întreprinderi și economie în general să realizeze reduceri de cerere de această amploare – dar, în cele din urmă, recompensa ar fi un efect vizibil asupra prețurilor la energie electrică, deoarece presiunea generală asupra aprovizionării va fi atenuată.
Cea de-a doua măsură, a unui plafon de piață temporar pentru tehnologiile inframarginale, este, de asemenea, o inițiativă extraordinară nemaivăzută pe piața europeană liberalizată. Tehnologiile de generare a energiei cu costuri de generare mai mici decât gazele naturale – inclusiv sursele regenerabile, nucleare și lignitul – ar avea venituri limitate. Unele companii care generează energie din aceste surse au avut posibilitatea de a genera venituri excepționale în ultimele luni, deoarece costurile lor de generare a energiei au rămas relativ stabile, în timp ce prețurile angro la energie au crescut. Comisia vrea să stabilească acest plafon la 180 de euro pe megawat-oră (MWh), iar surplusul devine „venit public”, care în cadrul acestei măsuri ar urma să fie distribuit consumatorilor de energie electrică.
Având în vedere criza actuală, aceste propuneri par a fi o alegere rațională, deoarece urmăresc să echilibreze forțele pieței, având grijă și de consumatori. Mulți consumatori ar avea greutăți să o scoată la capăt fără nicio formă de ajutor în timpul iernii, iar UE abordează această problemă direct prin aceste noi măsuri. Subliniind că toate măsurile sunt temporare, UE speră și subliniază, de asemenea, că acest lucru nu va deveni o „nouă normalitate” și că piața va avea voie să revină la dinamica obișnuită odată ce Europa a trecut iarna.
Aceasta este cea mai mare intervenție a UE pe piețele sale de energie de la începuturile sale. Redistribuirea veniturilor și reducerea cererii de energie vor necesita punerea în practică, dar prin acest plan, UE face un pas decisiv în a-și ajuta populația și industria în lunile de iarnă. În ciuda dimensiunii și amplorii fără precedent a intervenției, aceasta este concepută pentru a fi o soluție pe termen scurt și nu abordează problemele de aprovizionare pe termen lung. Scena este pregătită pentru intervenții mai mari și potențial mai puternice, pe măsură ce Europa continuă să-și decupleze aprovizionarea cu energie de Rusia.
Proiectul de lege privind intervenția de urgență pe piață constă din trei măsuri principale, precum și mai multe inițiative suplimentare. Planul necesită aprobarea statelor membre.
1. Reduceri excepționale ale cererii de energie electrică. Se propune o reducere obligatorie cu 5% a consumului de energie electrică în orele de vârf. Acest lucru ar impune statelor membre să identifice cele 10% din ore cu cel mai mare preț așteptat și să ia măsurile adecvate pentru a reduce cererea în timpul acelor ore. Obiectivul general este o reducere cu 10% a cererii totale de energie electrică până la 31 martie 2023.
2. Plafon temporar de venituri pentru producătorii „inframarginali” de energie electrică. Tehnologiile de generare a energiei cu costuri de generare mai mici decât gazele naturale – inclusiv sursele regenerabile, nucleare și lignitul – ar urma să aibă veniturile plafonate. Comisia dorește să stabilească acest plafon la 180 EUR pe megawat-oră (MWh), argumentând că un plafon ridicat va permite operatorilor să-și acopere costurile de operare și investițiile. Veniturile excedentare vor fi colectate de statele membre și utilizate pentru a ajuta consumatorii de energie să își reducă facturile.
Măsura urmărește să vizeze majoritatea generatorilor inframarginali, indiferent de intervalul de timp al pieței de energie electrică (piață spot, piață forward, PPA-uri, tarife de alimentare sau alte acorduri bilaterale). Venitul vizat va fi colectat atunci când tranzacțiile sunt decontate sau ulterior. Comisia estimează că 117 miliarde de euro ar putea fi redistribuite prin această măsură.
3. Contribuție temporară de solidaritate pentru profiturile excedentare generate din activitățile din sectoarele petrolului, gazelor, cărbunelui și rafinăriilor
Aceste sectoare nu sunt acoperite de plafonul inframarginal al prețului. Contribuția limitată în timp ar lua forma unei cote suplimentare de impozitare de 33% care va fi percepută de statele membre asupra profiturilor din 2022, care sunt cu peste 20% mai mari decât profitul mediu din ultimii trei ani. Se estimează că această măsură va colecta 25 de miliarde de euro. Dincolo de aceste trei măsuri principale, Comisia își propune să stabilească instrumente de lichiditate de urgență pentru a se asigura că participanții din piață au la dispoziție suficiente garanții pentru a face față apelurilor în marjă și pentru a evita volatilitatea inutilă pe piața futures. Au fost propuse și o serie de măsuri mai mici.
Venituri estimate la 117 miliarde EUR care urmează să fie redistribuite
Modul în care UE a calculat cifra estimată a veniturilor de 117 miliarde EUR nu este clar, deoarece aceasta ar fi o întrebare extrem de complexă, luând informații din evoluția prețurilor surselor fosile și carbonului, contribuția surselor inframarginale în mixul de energie pe timpul iernii, piața spot, expunerea diferitelor tehnologii și țări, precum și dinamica evolutivă a situației generale a cererii și ofertei.
Suma de 117 miliarde de euro este o sumă uluitoare, care ar fi deturnată de la producătorii de energie către consumatorii finali prin intermediul guvernelor statelor membre. Măsura a fost criticată pentru că include venituri din energie regenerabilă și nucleară care ar fi putut fi reinvestite în mai multe surse regenerabile. Într-o perioadă în care Europa are nevoie disperată de mai multă sursă de energie regenerabilă, pare ciudat că UE ar „pedepsi” tehnologiile ieftine și cu emisii scăzute. Acest lucru este abordat în propunere prin stabilirea plafonului la un nivel relativ ridicat, mult mai ridicat decât în situația pe care o aveau prețurile înainte de criza energetică din 2021-2022. Veniturile din sursele regenerabile cu costuri reduse și din energia nucleară ar fi, prin urmare, substanțial mai mari decât înainte de criza energetică, chiar și cu plafonul propus.
Scopul măsurilor este atât de a se asigura că Europa trece peste iarnă cu o sursă de energie asigurată în orice moment (abordată în principal de măsura reducerii cererii), cât și de a face electricitatea mai accesibilă pentru consumatori. O altă posibilă intervenție pe piață despre care s-a discutat în ultimele săptămâni este limitarea directă a prețurilor la energie electrică și/sau gaze. Acest lucru ar perturba în mod fundamental echilibrul cererii și ofertei și nu ar rezolva deficitul fundamental al aprovizionării cu gaze pe piață. De fapt, un plafon direct de preț ar putea înrăutăți situația, deoarece nu ar oferi niciun stimulent pentru a economisi gaze sau energie și, prin urmare, nu ar contribui la reducerea cererii de energie electrică. Având în vedere acest lucru, plafonul de preț inframarginal propus ar îndeplini mai bine obiectivul UE, deoarece nu modifică echilibrul fundamental al cererii și ofertei și, în același timp, se asigură că consumatorii finali beneficiază de o oarecare ușurare din fața prețurilor ridicate. O altă întrebare fundamentală este dacă plafonul de preț inframarginal este mai bun sau mai rău decât o nonintervenție, deoarece ar crea în continuare distorsiuni pe piață prin limitarea profitabilității generatoarelor de energie cu costuri reduse. Opinia UE este că în prezent este mai important să ne asigurăm că consumatorii își pot plăti facturile pe timpul iernii decât să se permită „super profituri” pentru generatoarele de energie.
Deși rămân mai multe detalii care trebuie rezolvate, se va recunoaște că această intervenție, în ciuda amplorii sale, este concepută pentru a fi temporară. 142 de miliarde de euro pentru o măsură stop-gap este o factură uriașă. Dacă banii ar fi investiți direct în generarea de energie regenerabilă, de exemplu energia solară, ar crea o capacitate totală estimată de 121 gigawați (GW), suficientă pentru a acoperi consumul anual al Poloniei care arde cărbune. Capacitatea solară actuală a întregii UE este de 160 GW. Prin urmare, un lucru este cert: deși acest pachet este considerabil în termeni monetari și creează un nou precedent pentru intervenție, se poate dovedi a fi doar începutul atât pentru cheltuieli, cât și pentru intervenția UE și a guvernelor din Europa în următorii ani.
Articol de Rystad Energy
