Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Ucraina este în întregime dependentă de importul de combustibil, iar în ultima perioadă, se confruntă cu ceea ce publicația germană Handelsblatt numește pardoxul războiului: tancurile sale se alimentează cu combustibili care provin în mare parte din procesarea petrolului rusesc.
Potrivit autorității vamale ucrainene, Kievul importă din ce în ce mai multă motorină din Ungaria și Turcia, țări ale căror rafinării procesează în mare parte petrol importat din Rusia.
Grupul maghiar MOL, care deține rafinării în Ungaria și Slovacia, de unde companiile ucrainene cumpără combustibili, este exceptat de la sancțiunile impuse de UE importului maritim de țiței rusesc. MOL importă, pentru rafinăriile sale, materie primă prin intermediul oleoductului Prietenia, construit în vremea comunismului.
Deși și în trecut cotele pe piața ucraineană ale MOL și exportatorilor turci erau relativ bune, în ultima perioadă acestea s-au majorat considerabil. MOL, de exemplu, și-a dublat vânzările către Ucraina în ultimele șase luni.
Iar companiile europene care operează rafinării neaprovizionate cu țiței rusesc pierd cotă de piață în regiune, și în special în Ucraina. Pentru că MOL are un avantaj competitiv față de alte companii petroliere europene: materia primă (țițeiul rusesc Ural) se tranzacționează la un discont considerabil, de peste 30%, față de cea utilizată de ceilalți rafinatori (țițeiul Brent).
Singura excepție este reprezentată de România, ale cărei rafinării nu mai procesează petrol rusesc, ci autohton (Petrobrazi – operată de OMV Petrom) sau majoritar kazah (Petromidia – operată de Rompetrol, OMV Petrom, dar și Petrotel – operată de Lukoil). Nici măcar Petrotel, rafinărie deținută de gigantul rus Lukoil, nu mai procesează petrol rusesc.
Așa se face că România a devenit principalul furnizor de carburanți al Ucrainei, fiind responsabilă pentru aproape o treime din importurile de benzină, motorină și GPL efectuate de companiile din țara vecină în primele 5 luni ale anului. Înaintea izbucnirii războiului din Ucraina, în perioada similară din 2021, cota exporturilor de combustibili ale companiilor din România pe piața ucraineană era practic inexistentă, de doar 1%.
Cota de 29% pe care companiile din România o dețin pe piața importurilor ucrainene este cu atât mai importantă cu cât, în prezent, Kievul își acoperă întregul consum din importuri, iar nivelul acestuia a crescut în acest an, ajungând practic la volumul din ultimul an de dinaintea războiului, 2021.
Volumul total al vânzărilor de de produse petroliere din Ucraina (benzină, motorină, GPL) din perioada ianuarie-mai a acestui an a fost de 4,2 milioane de tone, ceea ce corespunde practic cu cel din perioada similară a anului antebelic 2021 (4,3 milioane de tone), informează presa ucraineană, car citează grupul de consultanță A-95.
În această perioadă, volumele de benzină comercializate în Ucraina au crescut cu 20%, până la 1,03 milioane de tone, iar cele de motorină cu 2%, până la 2,74 milioane de tone.
Singurul carburant care a înregistrat scăderi de volume a fost GPL, de la 764 mii tone în ianuarie-mai 2021 la 487 mii tone în aceeași perioadă a acestui an.
De revenirea cererii din Ucraina, care a fost afectată în 2022, de invazia Rusiei, au profitat în special companiile din România.
Dacă în perioada ianuarie-mai 2021, doar 1% din importurile de carburanți ale Ucrainei proveneau din România, în aceeași perioadă a acestui an 29% din acestea au ca sursă companii românești.
De altfel, harta importurilor de combustibili a Kievului s-a modificat radical în această perioadă.
Dacă în primele 5 luni ale anului 2021, aproape jumătate din importurile de benzină, motorină și GPL ale Ucrainei (48%) proveneau din Belarus, iar alte 25 de procente din Rusia, în aceeași perioadă a acestui an România este lider, urmată de Polonia (23%), Lituania (11%), Turcia (10%) și Bulgaria (7%). Iar singura rafinărie din Bulgaria, cea de la Burgas, deținută tot de gigantul rus Lukoil, este și ea scutită de la embargoul impus de UE, beneficiind de același avantaj competitiv ca cel al rafinăriilor MOL.
