Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
În ultimele două săptămâni prețul pentru petrolul Brent a închis la o valoare maximă de 96,55 dolari/baril și la un minim de 84,07 dolari pe baril, în timp ce ieri s-a stabilizat la 85,82 de dolari. Volatilitatea de pe piețele de petrol nu e ceva nou, mai ales în contextul ultimilor ani, dar cu toate acestea ultimele săptămâni au fost martorele celor mai importante fluctuații din acest an. Așa cum au arătat mai mulți comentatori, singura certitudine în acest moment o reprezintă incertitudinea. Vom examina în continuare trei factori cheie care au determinat recentele fluctuații de preț și care contribuie la incertitudine.
Piața petrolieră a avut o tendință ascendentă după anunțul de la sfârșitul lui august făcut de Arabia Saudită și Rusia care au decis să reducă producția până în decembrie. Anunțul a propulsat prețurile către granița de 100 de dolari pe baril, un nivel pe care nu-l mai atinseseră din septembrie 2022. Cu toate acestea, s-a produs o schimbare în tre 27 septembrie și 5 octombrie, în care prețurile la petrol au scăzut cu 13%, terminându-și brusc trendul ascendent.
Această inversare a traiectoriei a fost determinată de îngrijorările cu privire la creșterea economică slabă, în spatele căreia stau dobânzile foarte mari. Aceste temeri au afectat diverse piețe financiare, inclusiv piața de acțiuni și obligațiuni, ducând la o aversiune față de risc și la vânzări efectuate de investitorii speculativi.
Potrivit lui John Kemp de la Reuters, fondurile de investiții și managerii de fonduri au vândut împreună „echivalentul a 33 de milioane de barili în cele mai importante contracte futures și de opțiuni” în săptămâna care s-a încheiat pe 3 octombrie.
Acest declin drastic arată influența banilor speculativi asupra prețurilor petrolului și demonstrează cât de sensibilă este piața la schimbările de opinie. Această inversare reflectă nu doar influența speculatorilor ci și îngrijorări legate de peisajul economic global.
După declinul de săptămâna trecută, volatilitatea prețurilor la petrol nu a mai cunoscut vreun respiro. Reînceperea conflictului între Israel și grupul palestinian Hamas a exacerbat incertitudinea din piețele de petrol. Având în vedere felul în care piețele de mărfuri au fost lovite de izbucnirea conflictului din Ucraina în 2022, mare parte din atenția s-a mutat pe riscurile asociate cu un conflict în Orientul Mijlociu și posibilul impact asupra prețurilor la petrol.
Escaladarea conflictului a avut un efect imediat asupra prețurilor la petrol, ridicându-le cu aproape 5%. Deși Israelul nu este producător major de petrol, proximitatea conflictului de infrastructura critică și de liniile de transport naval presupune un risc pentru lanțurile de aprovizionare cu țiței. Conflictul ar putea avea implicații mai largi din punct de vedere geopolitic și pentru aprovizionarea cu petrol, mai ales dată războaiele proxy și diviziunile internaționale escaladează. Multe țări occidentale, inclusiv SUA și Marea Britanie, și-au anunțat susținerea pentru Israel, în timp ce Rusia și China au anunțat public că sprijină cauza palestiniană. Știrea neconfirmată cu privira la implicarea Iranului în acțiunile Hamas a introdus un nivel suplimentar de complexitate, ceea ce ar putea duce la schimbări ale politicii SUA în privința exporturilor de petrol, ceea ce ar pune o presiune semnificativă pe producția globală, mai ales într-o vreme în care nivelul depozitelor de țiței este sub media istorică.
După cum nota Goldman Sachs, războiul reduce, de asemenea, perspectiva unei îmbunătățiri a relațiilor între Israel și Arabia Saudită, și al unei sporiri a producției de petrol în regat. Este, bineînțeles, o situație extrem de delicată care se schimbă de la o oră la alta, iar predicțiile pe termen lung sunt în cel mai bun caz grele, în cel rău caz prostești.
Plafonul de preț impus exporturilor de petrol rusești de țările G7 reprezintă un alt element de incertitudine pe piețele petroliere. Scopul plafonului a fost de a diminua veniturile energetice rusești, subminând eforturile de război din Ucraina, fără să excludă complet Rusia de pe piețele globale. Teoretic, plafonul previne companiile din UE și G7 să ia parte în transportul de țiței rusesc aflat la nivelul de peste 60 dolari per baril.
Totuși, mai multe informații sugerează că Rusia vinde peste acest plafon iar unele țări occidentale nu respectă acest plafon. De pildă, Reuters a arătat că Rusia vinde țiței către India la aproape 80 de dolari/baril , iar țițeiul rusesc este foarte căutat din cauza penuriei de motorină și a produselor derivate, la nivel global.
Situația cu privire la mecanismul plafonului de preț rămâne incertă. E neclar dacă va fi revizuit sau dacă țările G7 vor încerca să-l impună și mai viguros. În orice caz, această situație aduce un nou motiv de risc pe piețe în lunile care urmează.
Volatilitatea prețurilor și incertitudinea sunt mânate de o confluență de factori, incluzând îngrijorări legate de creșterea economică, conflictele din Orientul Mijlociu și situația exporturilor rusești. Acești factori de risc ne reamintesc că singura certitudine de pe piețele de petrol rămâne impredictibilitatea inerentă.
Articol scris de ChAi
