Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
E destul de repetitiv, dar de multe ori singura opțiune pe care o ai confruntat cu aceeași problemă, este de a furniza același răspuns.
În cazul de față problema nerezolvabila a guvernului României o reprezintă deficitul exagerat al bugetului consolidat, care cuprinde toate bugetele cumulate ale statului român. Guvernul condus de Marcel Ciolacu și-a propus să reducă acest deficit, dacă nu chiar să scape, iar în acest sens a venit cu o serie de măsuri fiscale foarte ambițioase, care, deloc surpinzător măresc, impozitele și taxele. La fel de puțin surprinzător este de asemenea faptul că premierul a anunțat că niciun român obișnuit nu va suferi de pe urma acestei înăspriri a fiscalității. Deși, după cum se știe prea bine, orice majorare de taxe și impozite se traduce în cele din urmă în costuri mai mari pentru cetățeanul obișnuit sau în cazurile mai dramatice în concedieri (acolo unde firmele își închid activitatea ca urmare a noilor măsuri) sau în scăderi ale veniturilor (în cazul în care companiile își reduc profitul și cifra de afaceri).
Economistul Bogdan Glăvan explică acest lucru: Guvernul estimează că va colecta 350 mil. lei din taxa pe bănci. Probabil este cel mai sigură estimare, din toate estimările fiscale. De ce? Tocmai fiindcă este foarte ușor pentru bănci să paseze acest cost suplimentar pe umerii clienților. În acest moment creditele și depozitele totale ale băncilor sunt, fiecare, de circa 550 miliarde lei, adică de peste 1500 de ori mai mari decât taxa. Dacă socotim doar creditele acordate sectorului privat, respectiv depozitele populației, ele sunt, fiecare, de 1000 de ori mai mari decât povara fiscală suplimentară. Cât de greu poate fi ca la 1000 de lei acordați cu credit, respectiv primiți ca depozit, banca să majoreze/scadă dobânda cu 0,5 lei? Și aici am în vedere doar dobânda, dar băncile mai câștigă și din comisioane și din operațiunile valutare etc. Așa cum am explicat în aceste zile, nu va sesiza nimeni, la fel cum nimeni nu sesizează când o cutie de bere de la supermarket se scumpește de la 3,86 la 3,87 lei. Omul va simți povara exact ca la supermarket, când ajunge la casă și trebuie să achite valoarea întregului coș de cumpărături; așa și aici, omul nu va simți povara fiscalității neapărat în relație cu banca, ci la sfârșitul lunii, când o să vadă că nu-i mai ajung banii cu care ar fi trebuit să plătească și rata la bancă și caietele pentru copii și motorina pentru mașină și cartofii de la piață etc.”
Pe de altă parte, este destul de cert faptul că executivul condus de Marcel Ciolacu a luat prea puțin în considerare problema cauzelor care au dus la existența acestui deficit uriaș. Ori unul dintre motivele pentru care aceste deficit a tot crescut îl reprezintă numărul exagerat de bugetari și veniturile mari pe care acești le încasează, disproporționat în raport cu nivelul actual al economiei românești. România are peste 1,2 milioane de bugetari, cu mult peste media Uniunii Europeni, lucru care se traduce și într-o povară de cheltuieli ale statului. Conform analistului fiscal Adrian Codirlașu, „dacă ne uităm, de exemplu, la ponderea din venituri bugetare, noi suntem pe primul loc în Uniunea Europeană cu o alocare de 37% din venituri către plata bugetarilor. În Germania este de 16% iar media Uniunii Europene este de 23%”
Colac peste pupăză guvernul a majorat chiar anul acesta salariile anumitor categorii de bugetari, deși predică altfel austeritatea.
Un alt element care contribuie la deficitul bugetar îl reprezintă sistemul de pensii speciale. România alocă în jur de 1,3% din PIB pentru plata acestor pensii, un procent mult mai mic decât în Poplonia, dar după cum observă Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank, „polonezii au de patru ori și ceva mai mulți pensionari special decât noi, ca procent, însă, la noi, efortul bugetar de de 1,2%, iar la ei e de 2,3%. Cu alte cuvinte, efortul bugetar e aproape de două ori mai mare, deși au ca număr de patru ori și ceva mai mulți pensionari decât România.”
Bineînțeles că toată această discuție despre problemele bugetare ale României nu ar putea fi completă fără să amintim de sistemul uneori haotic, alteori de-a dreptul risipitor de achiziții publice, prezent în toate instituțiile statului română, fără excepție.
În aceste condiții, nu e de loc de mirare că deficitul bugetar al României continuă să se adâncească, iar soluțiile cu care vin guvernanții nu prevăd altceva decât majorări de taxe și impozite, fără niciun fel de reformă structurală. În mod previzibil, toate aceste majorări ale fiscalității vor duce la înrăutățirea situației economice și cel mai probabil la o menținere a problemelor bugetare, deoarece creatorii de plus valoare economică se vor simți agresați în acest mediu economic ostil libertății comerciale.
