La câteva zile după ce a fost numită prim-ministru al Letoniei, Evika Siliņa a zburat la Bruxelles și a spus clar că sprijină ambiția Ucrainei de a deveni membru atât al Uniunii Europene, cât și al NATO.
„Este sarcina noastră comună să continuăm să sprijinim Ucraina până când aceasta va obține victoria. Pentru a garanta pacea pe termen lung în Europa, trebuie să salutăm Ucraina în NATO”, a declarat miercuri premierul, vorbind la sediul alianței.
„Când ajutăm Ucraina, trebuie, de asemenea, să ne dezvoltăm capacitățile de descurajare și apărare pentru a proteja fiecare centimetru de teritoriu aliat”.
Siliņa a fost confirmată săptămâna trecută de parlamentul leton, succedându-i lui Krišjānis Kariņš, care și-a anunțat demisia în august, după prăbușirea coaliției sale de guvernământ. Siliņa, care provine din același partid de centru-dreapta ca Kariņš, a încheiat o nouă alianță cu două partide mai mici și și-a asigurat voturile necesare pentru a forma o majoritate guvernamentală.
În prima sa vizită la Bruxelles, premierul a avut întrevederi separate cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și s-a angajat să mențină un sprijin militar și financiar „puternic” pentru Ucraina, pe care a estimat-o că valorează 1,3% din PIB-ul țării.
Siliņa a cerut UE să avanseze integrarea Ucrainei în bloc, un subiect care atrage o atenție din ce în ce mai mare pe fondul unei dispute în curs privind exporturile de cereale ale Ucrainei, pe care mulți îl văd ca un preludiu la ceea ce s-ar putea întâmpla dacă națiunea sfâșiată de război, un mare producător agricol , i se acordă vreodată calitatea de membru.
„Guvernul meu va păstra o abordare clară pro-europeană. Letonia nu poate fi puternică și prosperă decât atât de puternică cum este Uniunea Europeană”, a spus Siliņa, alături de von der Leyen. Premierul a cerut măsuri suplimentare privind sancțiunile împotriva Rusiei și procedurile judiciare pentru a asigura „răspunderea” pentru crima de agresiune a Moscovei.
Comisia Europeană lucrează în prezent la planuri de interzicere a importului de diamante rusești și de a folosi activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei pentru a plăti reconstrucția Ucrainei. Ambele proiecte sunt coordonate la nivelul G7.
Siliņa a condamnat, de asemenea, „atacurile hibride” lansate de președintele belarus Aleksandr Lukașenko împotriva granițelor de est ale UE, care au intensificat tensiunile în timpul verii și au pus țările vecine în alertă.
„Acest lucru face parte dintr-o tendință de destabilizare mai largă din regiunea noastră, care necesită o reacție clară a UE”, a spus ea.