Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Politicile de decarbonizare, dar și reducerea, de voie, de nevoie, a dependenței de materiile prime rusești, a făcut ca în prima jumătate a acestui an ponderea producției de energie electrică din combustibili fosili să atingă în Uniunea Europeană (UE) un minim istoric, de 33%, cel mai redus procent din 2000, când a fost elaborată pentru prima dată acest tip de statistică la nivel european.
Generarea de energie electrică din primele șase luni ale acestui an care a avut la bază combustibili fosili s-a redus cu 17% comparativ cu producția din aceeași perioadă a anului trecut, rezultă dintr-un raport Embert Climate.
În cifre absolute, 410 TWh au fost produși în primele 6 luni ale anului din gaze și cărbune, ceea ce a reprezentat 33% din totalul energiei produse la nivel european.
Principala cauză prezentată este reducerea masivă a utilizării cărbunelui la producția de energie electrică. Generarea de energie pe bază de cărbune a scăzut spectaculos, cu 23%.
Totodată, în luna mai, ponderea cărbunelui în sistemul energetic al UE a scăzut pentru prima dată în istorie sub 10% din total. Consumul de gaze pentru producția de electricitate s-a redus la rândul său cu 13% în prima jumătate a anului.
De loc surprinzător, date fiind diferitele scheme de suport, dar și embrago-urile obligatorii sau voluntare impuse la nivel UE importurilor de materii prime din Rusia, ponderea energiei provenite din surse regenerabile a crescut față de anul trecut.
Cea de energie solară s-a majorat cu 13%, iar cea de energie eoliana, cu 5%. Producția de energie hidro a crescut la rândul său cu 11%.
Surprinzător, soluția stabilă și cea mai puțin variabilă de înlocuire a energiei din hidrocarburi, cea nucleară a avut o contribuție mai redusă cu 4% decât în prima jumătate a anului trecut.
Raportul susține însă că în a doua jumătate a anului, volumul producției de energie electrică al centralelor nucleare ar trebui să crească.
Nu mai puțin de 17 state membre au stabilit simultan recorduri naționale în ceea ce privește ponderea surselor regenerabile în producția totală de energie electrică.
În cazul Portugaliei și Danemarcei, această cifră a ajuns pentru prima dată la 75%.
Tranziția către utilizarea din ce în ce mai mare a surselor de energie regenerabilă în țările UE a fost dictată de o creștere bruscă a prețurilor materiilor prime (în special a hidrocarburilor) ca urmare a conflictului militar din Ucraina început în primăvara anului trecut.
Un alt rezultat al acesteia a fost reducerea consumului de energie la nivelul UE, care a atins în primele 6 luni ale anului un record negativ al ultimilor 15 ani, de 1.261 TWh.
Acest nivel este mai redus decât cel din plină pandemie Covid, când economiile au fost carantinate, din 2020 de 1.271 TWh și cel mai scăzut din 2008.
Comisia Europeană a introdus măsuri de urgență pentru a reduce cererea de energie electrică a UE din noiembrie 2022 până în martie 2023, ca răspuns la creșterea prețurilor la energie, iar aproape toate statele membre au reușit să își reducă consumul în acea perioadă. Agenția Internațională pentru Energie (AIE) atribuie două treimi din scăderea cererii în 2022 unor factori care nu au legătură cu vremea, cu o contribuție mare a diminuării producției industriilor consumatoare de energie.
Scăderea cererii industriale a fost deosebit de acută în Germania, unde producția industriile mari consumatoare de energie s-a redus cu 15-20% față de media din 2021. Scăderi au avut loc și în celelalte centre industriale majore ale UE, Italia, Franța, Spania, Polonia și Olanda. Deși o parte din scăderea cererii poate fi atribuită eficienței energetice, răspunsului din partea cererii și producției suplimentare de energie solară, este clar că distrugerea cererii joacă, de asemenea, un rol, ceea ce creează îngrijorări cu privire la competitivitatea industriei europene.
Dacă această rată de scădere anuală a cererii de energie electrică ar continua până la sfârșitul anului 2023, ar echivala cu cea mai mare reducere anuală înregistrată în UE din 2009. Cu toate acestea, cererea începuse deja să scadă cu 8% încă din al patrulea trimestru al anului 2022, în parte din cauza condițiilor meteorologice blânde.
Chiar și în condițiile unor condiții meteorologice prietenoase, este puțin probabilă o scădere mare în ultimul trimestru al acestui an, dat fiind efectul de bază de anul trecut, iar UE trebuie să fie pregătită să răspundă cererii dacă condițiile nu se vor prezenta la fel de favorabil și în acest an.
