Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Ziua de 3 iulie a marcat o etapă importantă în implementarea noilor reglementări UE privind giganții IT, în temeiul Digital Markets Act (DMA). Comisia Europeană a început să impună controale pentru platformele mari de internet care sunt considerate a avea o poziție economică puternică, cu o bază mare de utilizatori și au astfel un impact semnificativ asupra pieței interne.
Potrivit Comisiei UE, astfel de companii acționează ca „gardieni” sau, cu alte cuvinte, își folosesc poziția pentru a obține un avantaj necuvenit pe piața internă. Marile corporații au fost obligate să își notifice Comisiei datele pentru verificări ale pragurilor. La începutul lunii septembrie, Comisia va desemna gardieni și va aplica o serie de măsuri „de făcut” și „de interzis” pentru a se asigura că aceștia „se comportă într-un mod corect”.
Neadaptarea la noile obligații va avea ca rezultat amenzi de până la 10% din cifra de afaceri anuală globală a unei companii, și asta încă de anul viitor.
Odată numiți ca gatekeepers, marilor corporații IT li se va interzice să-și trateze propriile servicii și produse mai favorabil în clasament în serviciul platformei lor principale decât serviciile sau produsele similare oferite de terți pe platforma gatekeeper-ului.
Aceasta înseamnă că Amazon nu va mai putea afișa produsele Amazon Basics în poziții mai bune, iar Apple va trebui să accepte că pe dispozitivele lor aplicațiile nu vor fi neapărat descărcate prin App Store sau cumpărate doar prin Apple Pay. În mod similar, este posibil ca motorul de căutare Google să nu mai ofere linkuri de navigare prin Google Maps ca primă opțiune.
Să luăm Apple, de exemplu. Utilizatorii aleg să plătească pentru întregul pachet al unei rețele unice, respectiv serviciile de calitate pe care Apple le oferă. Apple concurează oferind un pachet unic de produse, mai degrabă decât un preț. Rezultă că regulamentul DMA susține indirect (sau poate direct) strategiile companiilor care concurează prin prețuri și calitate, făcându-le mai ușor să absoarbă piețele jucătorilor care își depășesc rivalii prin oferirea de produse unice sau de calitate distinctă. Eliminarea acestei dimensiuni esențiale a concurenței poate duce la concentrarea pieței, astfel încât DMA, care a fost creat inițial pentru a crește concurența pe piața digitală, riscă să aducă efectul opus.
În plus, marile companii IT pot să nu mai împiedice utilizatorii să dezinstaleze orice software sau aplicație preinstalată, dacă doresc acest lucru. Această regulă pare să inverseze însăși esența beneficiilor pe care unele platforme digitale le aduc utilizatorilor lor. Prin impunerea acestei obligații, DMA intervine indirect în modelele și strategiile de afaceri private.
Ce este în neregulă cu scopul de a oferi cele mai relevante rezultate de căutare?
Reglementarea urmărește să creeze un cadru „din care consumatorul să aleagă servicii mai multe și mai bune, să aibă mai multe oportunități de a-și schimba furnizorul dacă dorește acest lucru”. „Mai multe” servicii în epoca cascadei informaționale au încetat de mult să mai fie un atu. Utilizatorii plătesc – fie cu banii, fie cu datele lor – nu pentru mai multe opțiuni, ci pentru cele mai relevante opțiuni care sunt cele mai potrivite pentru ei și selectate în numele lor. Un total de 92 % din traficul Căutării Google se termină pe prima pagină a căutării, iar 67,6 % deschid doar primele cinci rezultate ale căutării. Aceste statistici indică faptul că utilizatorii doresc să economisească timp și să obțină doar cele mai relevante rezultate pentru căutarea lor personală. Deci, multiplicarea furnizorilor nu ar trebui să fie scopul final în sine. Numărul de furnizori este important doar în măsura în care permite consumatorilor să obțină cel mai bun produs la cel mai mic preț. Și acest lucru este posibil doar atunci când concurența se desfășoară în mod natural pe piață și este condusă de preferințele consumatorilor, nu de birocrație și reglementare.
Dacă Google Maps oferă utilizatorului cel mai bun rezultat final, această platformă poate fi cu ușurință prima alegere din Căutarea Google. De îndată ce începe să eșueze la serviciul său de bază, clienții vor fi primii care îl vor observa și se vor trece în mod firesc la alți furnizori, din propria voință și nu pentru că reglementările spun așa. Dacă clienții ar avea o cerere mai mare pentru „mai multe opțiuni” și ar fi gata să plătească pentru asta, mai multe opțiuni ar evolua în mod natural. Cu DMA în vigoare, noile reglementări creează în mod artificial alegerea care nu este de fapt necesară.
Costurile respectării noilor interdicții și restricții și amenzi probabile pot avea ca rezultat prețuri mai mari, o calitate mai scăzută și mai puține produse și servicii digitale de pe platformele online care se încadrează în definiția CE a „gardian”. Noile reguli pot reduce, de asemenea, stimulentele de a investi în inovare, pot distorsiona condițiile competitive pentru serviciile de tehnologie digitală, pot crește riscul de concentrare a pieței și pot duce la ineficiența pieței.
Datorită utilizatorilor, platforme precum MySpace, Nokia și Yahoo și-au schimbat cursul, ceea ce a permis giganților tehnologiei de astăzi să crească. Sunt noi proiecte potențiale, cum ar fi asistenții virtuali AI, care susțin motoarele de căutare actuale. Astăzi, o reglementare care urmărește să restrângă practicile marilor platforme digitale nu are o perspectivă pe termen lung. Produsele noi de la rivali, investițiile în inovații și opțiunile nerestricționate ale utilizatorilor au reglementat eficient practicile platformelor mari. Mai mult decât atât, mai multe investiții în inovare duc la mai multă concurență pentru marile corporații. Noile reglementări anunță contrariul – mai puține investiții și mai puțină concurență.
De acum încolo, condițiile pe care le au consumatorii, clienții de afaceri și startup-urile pe piețele digitale vor fi modelate mai degrabă de reglementările impuse de guvern decât de consumatori și procesele pieței.
