Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Deși a mai rămas mai puțin de o lună până la absolvire, mulți studenți din China încă se luptă pentru a găsi un loc de muncă.
La un webinar în direct gratuit, organizat de o companie de formare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, la mijlocul lunii iunie, mulți dintre cei 800 de participanți – în principal șomeri absolvenți din 2023 și 2022 – au depus solicitări pentru a obține șabloane gratuite pentru CV-uri.
„Mulți dintre cursanții mei mi-au spus că locuiesc cu părinții lor, care i-au certat că nu s-au străduit suficient să obțină un loc de muncă”, le-a spus gazda participanților.
„Le pot spune [părinților]: să găsești un loc de muncă anul acesta este o provocare. Piațăa e de vin; nu ești tu”, a adăugat gazda. „Dacă dai mai departe seminarului meu web părinților tăi neliniștea lor se va mai diminua”
Fără îndoială că neliniștea a fost starea de spirit dominantă în rândul participanților la webinarul desfășurat pe o aplicație populară de social media chineză, așa cum o dovedesc emoji-uri și comentariile. Statisticile macro indică o imagine similară.
Ratele oficiale ale șomajului în rândul tinerilor din China au fost de 20,8 și, respectiv, 20,4% în mai și, respectiv, aprilie – de aproximativ patru ori mai mari decât rata generală a șomajului de 5,2%. Este, de asemenea, aproximativ dublu față de nivelul șomajului în rândul tinerilor chiar înainte de începerea pandemiee.
Această rată înseamnă că unul din cinci tineri cu vârsta între 16 și 24 de ani care caută un loc de muncă în zonele urbane nu găsește să se angajeze. Iar procentul nu îi include pe cei care nu caută un loc de muncă: două treimi din cei 100 de milioane de tineri urbani ai Chinei.
Această criză în creștere a determinat, în aprilie, autoritățile chineze să anunțe o serie de stimulente economice care să intre în vigoare până la sfârșitul anului 2023, inclusiv crearea de filialele pentru întreprinderile de stat (SOE) ca să crească angajările, încurajarea instituțiilor financiare în același demers, și emiterea de împrumuturi pentru afaceri, oferind mai multă pregătire profesională și creând nu mai puțin de un milion de posturi.
Cu toate acestea, este de așteptat o creștere a șomajului în rândul tinerilor pentru următoarele câteva luni, potrivit unei estimări din luna mai a Goldman Sachs.
Pe 18 iunie, banca de investiții a redus, de asemenea, prognoza de creștere a produsului intern brut (PIB) al Chinei pentru 2023 de la 6 la 5,4%, invocând probleme macroeconomice — sectorul imobiliar, problemele datoriei și tensiunile dintre SUA și China — care este puțin probabil să fie rezolvate de stimulentele guvernului chinez.
Banca centrală a Chinei a început să reducă ratele dobânzilor de politică monetară la mijlocul lunii iunie. Reevaluarea Goldman Sachs a urmat unor evaluări similare ale mai multor bănci importante, inclusiv UBS, Bank of America și JPMorgan.
Rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor de astăzi este un simptom al anilor de creștere ambițioasă pe hârtie susținută de o economie puternic îndatorată, potrivit lui Christopher Balding, expert în economia chineză la Henry Jackson Society, un think tank din Marea Britanie.
Problema, crede el, a precedat pandemia și durează de mai bine de 15 ani.
„Nu cred că contribuția pandemiei la acest lucru este zero. Cu toate acestea, nu cred că este primordială”, a declarat Balding pentru The Epoch Times. „Pandemia a înrăutățit probabil situația, dar aceste probleme ar exista cu sau fără pandemie.”
Ca răspuns la criza financiară globală, autoritățile chineze au lansat un pachet de stimulare fiscală de 4 trilioane de yuani (586 de miliarde de dolari la acea vreme), echivalentul a 12,5% din PIB-ul din 2008, potrivit Băncii Mondiale. Prin comparație, pachetul de stimulente din SUA a fost de 939 de miliarde de dolari între 2008 și 2010 și aproximativ 6% din PIB-ul său din 2008. Banca centrală a Chinei a slăbit, de asemenea, politica monetară în mod semnificativ, reducând rata dobânzii cu peste 2 puncte procentuale, până la 5,31% în decembrie 2008.
Balding a spus că Beijingul a ales calea ratelor de creștere artificială ridicată după 2008, crescând infrastructura indiferent de cerere. În același timp, autoritățile, companiile și familiile chineze au acumulat datorii.
Datoria de bază a Chinei – creditul către sectorul nefinanciar – este de aproape trei ori mai mare decât PIB-ul său, în comparație cu ponderea din SUA de 2,5 și din economiile de piață emergente, aflate la o medie de 2,2, potrivit Băncii Reglementelor Internaționale, cunoscută drept banca centrală pentru băncile centrale.
Pe 17 iunie, Administrația de Stat a Reglementării Pieței din China a emis un nou regulament pentru „restaurarea creditului pentru entitățile comerciale”.
„Practic, acest document sfătuiește băncile să ajute firmele să-și rezolve creditele, să ignore plățile nefăcuteale firmelor către bănci și așa mai departe”, a spus Balding. „Faptul că oferă acest tip de consiliere instituțiilor financiare, în calitate de organism de reglementare, vorbește despre profunzimea problemei legate de datorii.”
„Iar dacă sunteți o companie puternic îndatorată, asumarea mai multor datorii sau atragerea de forță de muncă suplimentară este o probleme foarte importantă”, a adăugat el, referindu-se la politicile Partidului Comunist Chinez (PCC) de a stimula angajarea.
Raportul datoriei populației din China față de PIB a crescut constant de la 17,9% în decembrie 2008 la 63,3% în martie 2023, comparativ cu 65,7% în Statele Unite. Mai grăitor, datoria gospodăriilor chineze ca procent din venitul disponibil a atins 130% până la sfârșitul anului 2020, mai mult decât cea a Statelor Unite, la 100% în același an.
În opinia lui Balding, creșterea Chinei determinată de ofertă a lovit un zid și, teoretic, poate fi rezolvată prin stimularea cererii. Cu toate acestea, el consideră că stimularea cererii este nerealistă, deoarece PCC nu poate face ceea ce este necesar, adică să împuternicească consumatorii și să ofere indivizilor libertatea de a alege.
„Cred că există multe posibilități sau multe speranțe pentru China, dar ar necesita abandonarea unor politici, pe care autoritățile nu le vor demontate”, a spus el, invocând restricțiile privind migrația interprovincială și cele mai recente restricții de management rural privind folosirea terenului arabil.
Antonio Graceffo, un analist economic din China, a declarat că regimul a răspuns în mod obișnuit la problemele economice, prin investiții în infrastructură. Dar această abordare ar putea să nu funcționeze de data aceasta.
„Toată infrastructura sensibilă a fost deja construită în China; suntem într-un punct în care toate porturile majore, orașele, totul este conectat. Așa că, atunci când construiesc mai multă infrastructură acum, doar se lucrează”, a spus el pentru The Epoch Times.
„Creezi doar locuri de muncă, plătești pentru asta din veniturile publice și nu aduce neapărat niciun fel de avantaj semnificativ în PIB.”
Țara, a spus el, nu mai are proiecte de infrastructură, cum ar fi calea ferată de mare viteză Beijing-Shanghai, care să alimenteze din nou creșterea PIB-ului. „Cred că China a înregistrat cea mai mare creștere pe care o va vedea vreodată”, a adăugat Graceffo.
Este posibil ca rata oficială a șomajului în rândul tinerilor din China să nu surprindă întreaga poveste.
Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani includ absolvenți de liceu și gimnaziu din zonele rurale care caută un loc de muncă urban și studenți din oraș cu diplome de licență.
Un profesor la un colegiu privat din Guangzhou, un mega oraș din sudul bogat al Chinei, crede că rata reală este mult mai mare decât cea oficială de 20 la sută – și merge până la 80.
Doar doi dintre cei 350 de absolvenți din departamentul ei și-au găsit anul acesta locuri de muncă.
„Elevilor nu li se eliberează diplomă dacă nu prezintă acte de angajare.
În China, colegiile publice sunt de un calibru academic mai mare decât cele private și percep mai puține taxe de școlarizare. Sunt sursele comune de recrutare pentru întreprinderile de stat și au modalități creative de a crește rata de angajare a absolvenților lor.
Anul trecut, profesoara a început să audă despre dificultăți de angajare de la studenții săi, problemă care a devenit mai proeminentă anul acesta. În Guangzhou, majoritatea studenților își găsesc locuri de muncă în întreprinderi străine sau private chineze; foarte puțini merg la întreprinderile de stat, unde legăturile de familie ale studenților sunt esențiale pentru plasarea unui loc de muncă. Cu toate acestea, disponibilitatea locurilor de muncă în companiile străine și private s-a redus semnificativ din cauza investițiilor străine care au părăsit China și a represiunii autorităților asupra sectorului privat.
Articol de Terry Wu.
