Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
În timp ce SUA, Marea Britanie și chiar Japonia își dublează producția de energie nucleară în urma crizei energetice, Uniunea Europeană a asistat la disensiuni între statele membre cu privire la rolul energiei atomice în contextul climatic. Aceste neînțelegeri nu au făcut altceva decât să se adâncească începând de la invazia rusă în Ucraina și odată cu creșterea prețurilor la energie.
Ciocnirea dintre membrii UE pro-nucleari – jumătate din țările blocului care au centrale nucleare – și cei care se opun extinderii acestei forme de energie a escaladat în ultimele luni. Confuzia împiedică chiar UE să adopte Directiva privind energia din surse regenerabile, care prevede un obiectiv obligatoriu de 42,5% cota de energie din surse regenerabile în mixul de energie electrică al UE până în 2030.
Tabăra pro-nucleară, condusă de Franța, urmărește o mai mare recunoaștere a energiei nucleare în Pactul Verde al UE și includerea energiei nucleare în obiectivele de zero carbon. Tabăra antinucleară, condusă de Germania și Austria, respinge energia nucleară drept o sursă de energie „verde” și dorește ca UE să se concentreze în schimb pe accelerarea energiei eoliene și solare.
Treisprezece țări UE – aproape jumătate din cele 27 de state membre – aveau reactoare nucleare operaționale începând cu 2021 – Belgia, Bulgaria, Cehia, Germania, Spania, Franța, Ungaria, Țările de Jos, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia.
În 2021, centralele nucleare cu o capacitate instalată totală de aproximativ 100 de gigawați (GW) au generat 25,2% din toată energia electrică produsă în UE, potrivit datelor Eurostat. Franța a avut cea mai mare pondere a energiei nucleare în mixul său de electricitate, cu 68,9%, urmată de Slovacia cu o cotă de 52,4% și Belgia cu 50,6%.
De la mijlocul lunii aprilie, Germania nu mai produce energie nucleară, după ce și-a eliminat treptat toate centralele nucleare – un angajament făcut după dezastrul de la Fukushima din Japonia în 2011.
Ciocnirea dintre țările UE cu privire la modul în care ar trebui tratată energia nucleară în tranziția verde ar putea fi simplificată prin diferitele căi pe care cele mai mari economii ale UE – Germania și Franța – au ales să le urmeze în ultimii ani, dar mai ales în urma crizei energetice de anul trecut.
Cea mai mare economie a Europei, Germania, a încheiat luna trecută era energiei nucleare, în ciuda preocupărilor continue cu privire la securitatea energetică și aprovizionarea cu energie după invazia rusă a Ucrainei și sfârșitul livrărilor de gaze naturale prin conducte din Rusia, care era cel mai mare furnizor de gaze către Germania înainte de război. La mijlocul lunii aprilie, Germania și-a scos din uz ultimele trei centrale nucleare, punând capăt a peste șase decenii de utilizare comercială a energiei nucleare.
Deși Franța a avut probleme la multe dintre reactoarele sale nucleare, dintre care jumătate au fost închise pentru reparații și întreținere de mai multe ori în ultimul an, a doua economie ca mărime a Europei pariază și mai mult pe energia nucleară, se află în fruntea eforturilor UE de a include nuclearul în mijloacele de atingere a obiectivelor net-zero și caută să dezvolte reactoare modulare mici.
Cu toate acestea, UE nu a inclus nuclearul în mijloacele pentru atingerea net-zero până în 2050. Aproape jumătate dintre statele membre doresc ca acest lucru să fie schimbat.
Așadar, săptămâna aceasta, ministrul Franței pentru Tranziție Energetică, Agnès Pannier-Runacher, a găzduit o întâlnire a așa-numitei Alianțe Nucleare, la care reprezentanții a 16 țări europene – cele cu reactoare nucleare plus Marea Britanie ca invitată și Italia ca observator – au făcut apel la UE „să țină cont de contribuția tuturor surselor de energie accesibile, fiabile, fără fosile și sigure la atingerea neutralității climatice până în 2050.”
Reprezentanții Alianței Nucleare „au subliniat contribuția cheie a energiei nucleare, ca adaos la energia regenerabilă, la decarbonizarea producției de energie a Europei și la atingerea colectivă a neutralității climatice până cel târziu în 2050”, se arată în declarația reuniunii.
Ei au încurajat, de asemenea, Comisia Europeană, care a fost reprezentată la reuniune de comisarul pentru energie Kadri Simson, „să recunoască energia nucleară în strategia energetică a UE și în politicile relevante, inclusiv prin propunerea de inițiative relevante și recunoașterea eforturilor și angajamentului statelor membre de a-și decarboniza energia prin folosirea energiei nucleare alături de toate celelalte surse de energie fără fosile, în conformitate cu tranziția către neutralitatea climatică.”
„16 țări europene sunt convinse că energia nucleară este o parte esențială a tranziției energetice, la fel ca energiile regenerabile”, a spus Pannier-Runacher din Franța.
Yves Desbazeille, director general la organismul industrial NuclearEurope, care a participat și el la întâlnire, a comentat:
„Această întâlnire arată că un număr tot mai mare de state membre recunosc că, dacă dorim să ne decarbonizăm economia într-un mod durabil și accesibil, atunci UE trebuie să sprijine dezvoltarea atât a energiei nucleare, cât și a surselor regenerabile.”
Diviziunea UE privind energia nucleară a amânat săptămâna aceasta un vot cheie privind obiectivele blocului legat de energia regenerabilă, deoarece statele membre continuă să discute despre rolul energiei nucleare în obiectivele de energie curată. Statele membre ale UE au fost programate să voteze miercuri pentru a susține obiective mai ridicate în domeniul energiei regenerabile, așa-numita directivă privind energia din surse regenerabile, și posibil să deschidă calea pentru un vot oficial final săptămâna viitoare.
Însă Franța și-a exprimat îngrijorarea cu privire la rolul mic al energiei nucleare în obiectivele de energie curată, în timp ce un număr de țări din Europa de Est și-au exprimat îngrijorarea cu privire la costul ridicat al accelerării implementării surselor de energie regenerabilă.
Energia nucleară a fost un element al disputei în mai multe acte legislative ale UE în ultimele luni. Anul trecut, UE a decis să includă energia nucleară și unele proiecte și centrale de gaze naturale ca activități economice durabile din punct de vedere ecologic. Aceasta a fost o altă decizie controversată care a stârnit furia organizațiilor de mediu care dau acum în judecată „Comisia Europeană pentru a pune capăt albirii ecologice a gazelor și energiei nucleare”.
Articol de Tsvetana Paraskova
