Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Un total de 15 țări din Uniunea Europeană s-au alăturat unui proces legal împotriva Legii pentru protecția copilului din Ungaria, criticată pe scară largă ca fiind anti-LGBT.
Belgia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Austria, Irlanda, Danemarca, Malta, Spania, Suedia, Finlanda, Slovenia, Franța, Germania și Grecia, împreună cu Parlamentul European, vor acționa ca terți în procesul intentat anul trecut de Parlamentul European. Comision.
Termenul limită pentru a se alătura cazului s-a încheiat pe 6 aprilie.
„Suntem ferm în angajamentul nostru pentru o societate incluzivă și egalitate pentru toți”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe din Belgia, care a condus acuzația împotriva controversatului proiect de lege.
Legea maghiară, aprobată în iunie 2021, conține o prevedere care interzice sau restricționează puternic reprezentarea homosexualității și a reatribuirii de gen în conținutul media și materialul educațional adresat publicului sub 18 ani.
Acest lucru a declanșat o reacție politică, țările semnând scrisori comune, iar prim-miniștrii și-au exprimat deschis nemulțumirea față de omologul lor maghiar, Viktor Orbán.
Premierul olandez Mark Rutte a ajuns până la a sugerat că, dacă Ungaria va merge mai departe cu planurile „din ceea ce mă privește, atunci nu mai rămâne nimic pentru ei în UE”.
Legislația a fost criticată și pentru confundarea pedofiliei cu homosexualitatea, întrucât scopul declarat al textului este de a întări protecția copiilor împotriva infractorilor sexuali.
Comisia Europeană, care supraveghează compatibilitatea legislației naționale cu normele UE, a cerut Ungariei să explice de ce este necesară interzicerea conținutului LGBT pentru atingerea principalelor obiective ale legii.
Neconvins de raționamentul Budapestei, executivul UE a lansat o procedură de infringement, argumentând că legislația a încălcat drepturile fundamentale și mai multe reglementări ale pieței unice.
„Acest proiect de lege maghiar este o rușine”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în 2021.
„Acest proiect de lege discriminează în mod clar oamenii pe baza orientării lor sexuale și contravine tuturor valorilor fundamentale ale Uniunii Europene: aceasta este demnitatea umană, este egalitate și sunt drepturile fundamentale ale omului. Așa că nu vom face compromisuri cu privire la aceste principii.”
Întrucât Ungaria a refuzat să dea înapoi, Comisia a înaintat în iulie anul trecut un caz judiciar în fața Curții Europene de Justiție (CEJ), care are puterea de a impune modificări legislației naționale.
„Legea maghiară încalcă legea UE, drepturile fundamentale și valorile UE. Am înaintat Ungaria către CEJ și acum este de competența Curții să se pronunțe asupra cazului”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru Euronews.
Reacționând la știri, Budapesta a rămas sfidătoare și a promis că va continua legislația, invocând un referendum din 2022 care a arătat un sprijin vast pentru poziția guvernului, dar nu a reușit să atingă pragul necesar de voturi valabile.
„Pentru noi, problema protecției copilului nu cunoaște compromisuri, ne vom proteja copiii”, a declarat Péter Szijjártó, ministrul de externe al Ungariei, săptămâna aceasta.
„Aceasta nu este o simplă hotărâre de guvern, nici o decizie parlamentară, dar aceasta este voința poporului, așa cum s-a exprimat în referendum și nu știm de o decizie de nivel superior într-o democrație. Prin urmare, desigur, vom sprijini protecția copilului, protejând copiii maghiari, indiferent de câte țări decid să se alăture procesului în curs împotriva noastră”.
Lista țărilor care participă la dosarul juridic are o componentă marcantă occidentală, reflectând un decalaj de lungă durată Vest-Est când vine vorba de protecția drepturilor LGBT+ în Europa.
Italia, Estonia, Letonia și Cipru, ai căror lideri semnaseră în 2021 o scrisoare colectivă de denunțare a legii maghiare, nu și-au adăugat numele în proces.
În schimb, Slovenia, care anul trecut a devenit prima țară fostă comunistă care a permis cuplurilor de același sex să se căsătorească și să adopte, s-a opus acestui demers.
Nu este clar dacă vreun alt stat membru mai poate deveni parte a cazului după expirarea termenului, care fusese deja prelungit.
Cu toate acestea, prezența la vot din 15 țări este „inovatoare”, spune Katrin Hugendubel, director de advocacy la ILGA-Europe, un ONG-umbrelă care cuprinde peste 600 de entități din Europa și Asia Centrală.
„Arată în mod clar că majoritatea țărilor UE doresc să ia în mod activ măsuri pentru asigurarea respectării efective a legislației UE și a drepturilor fundamentale ale fiecărui cetățean din Uniune”, a declarat Hugendubel.
„Înțelegând că Ungaria poate ignora o încălcare reușită, vom continua să monitorizăm punerea în aplicare a legii anti-LGBTI pentru a sprijini comunitatea maghiară și a documenta încălcările drepturilor omului.”
