Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Antreprenorii și cadrele universitare renumiți au avertizat că sistemele de inteligență artificială (AI) „prezintă riscuri profunde pentru societate și umanitate”, în timp ce cer companiilor să pună frâna dezvoltării ulterioare a tehnologiei.
CEO-ul Twitter, Elon Musk, și co-fondatorul Apple, Steve Wozniak, se numără printre o serie de semnatari binecunoscuți ai unei scrisori deschise care le cere laboratoarelor de inteligență artificială să oprească imediat dezvoltarea, timp de cel puțin șase luni.
Scrisoarea, publicată pe site-ul The Future of Life Institute, susține că laboratoarele de inteligență artificială sunt „blocate într-o cursă scăpată de control pentru a dezvolta și a implementa minți digitale tot mai puternice pe care nimeni – nici măcar creatorii lor – nu le pote înțelege, prevede sau controla”.
Ei au cerut o pauză în pregătirea oricăror sisteme AI mai puternice decât GPT-4, cel mai recent model de LLM al OpenAI, care stă la baza chatbot-ului său extrem de popular ChatGPT.
Scrisoarea, publicată miercuri, a coincis cu publicarea unui raport separat de la Goldman Sachs, care estimează că 300 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă ar putea fi compromise la nivel globalde inteligența artificială.
Explozia de interes pentru AI precum ChatGPT și DALL-E, un generator de imagini, a ridicat, de asemenea, multe întrebări cu privire la etica și impactul noilor instrumente puternice.
Chiar și Sam Altman, CEO-ul OpenAI al creatorului ChatGPT, a tras de mai multe ori alarma cu privire la creșterea bruscă a AI, afirmând recent că lumea ar putea să nu fie „atât de departe de instrumentele AI potențial înfricoșătoare”.
Răspunzând la acel avertisment la acea vreme, unii experți în inteligență artificială au declarat că, în loc să se afle aplicațiile „potențial înfricoșătoare”, trăim în prezent într-un „prezent distopic”, datorită proliferării inteligenței artificiale.
Sarah Myers West, Managing Director al AI Now Institute, a spus că astăzi „în multe sensuri, acolo ne aflăm”, sistemele AI exacerbând „modele de lungă durată de inegalitate”, în special în domenii precum cererile de locuri de muncă și educația.
Se afirmă că inteligența artificială ar putea fi pe cale să schimbe profund traiectoria vieții pe Pământ și că „ar trebui să fie planificată și gestionată cu grijă și resurse pe măsură” – ceva despre care autorii susțin că nu se întâmplă.
Avertizând că mașinile ar putea „inunda canalele noastre de informații cu propagandă” sau ne-ar putea elimina „toate locurile de muncă”, făcându-i pe oameni „învechiți”, autorii întreabă: „Ar trebui să riscăm pierderea controlului asupra civilizației noastre?”
Apoi apelează la supraveghere, pentru ca aceste decizii să nu fie lăsate în mâinile liderilor din tehnologie.
Această supraveghere ar trebui să includă protocoale comune de siguranță care sunt supravegheate de experți independenți.
Dezvoltatorii de inteligență artificială ar trebui, de asemenea, să colaboreze cu factorii de decizie pentru „accelerarea dramatică a dezvoltării unor sisteme robuste de guvernare a inteligenței artificiale”, adaugă ei.
Între timp, o notă a băncii multinaționale de investiții Goldman Sachs a dezvăluit impactul economic pe scară largă al inteligenței artificiale, potrivit echipei de cercetare a băncii.
Ei estimează că AI ar putea prelua până la un sfert din toată munca curentă, ceea ce ar expune automatizării echivalentul a 300 de milioane de locuri de muncă cu normă întreagă.
Vestea bună, potrivit memoriului, este că „deplasarea lucrătorilor de la automatizare a fost în mod istoric compensată de crearea de noi locuri de muncă, iar apariția de noi ocupații în urma inovațiilor tehnologice reprezintă marea majoritate a creșterii pe termen lung a ocupării forței de muncă”.
Economiile de costuri cu forța de muncă și productivitatea mai mare pentru lucrătorii nedeplasați ar putea însemna „un boom de productivitate care crește substanțial creșterea economică”, a adăugat acesta.
De exemplu, ei estimează o creștere a productivității globale a muncii care ar putea crește PIB-ul global anual cu 7%.
