Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Industria mondială a modei se confruntă cu o criză alimentată de inflația ridicată și de invadarea Ucrainei de către Rusia. Sectorul pret-a-porter din Franța nu face excepție.
Chiar dacă casele franceze de lux precum Chanel și Louis Vuitton continuă să producă profituri, multe mărci medii au fost forțate să intre în proceduri de faliment. Cu excepția celor cu abordări inovatoare.
Printre mărcile aflate în insolvență se numără producătorul de pantofi Andre și casele de modă pentru femei Camaieu și Kookai.
„Compania noastră a avut un succes incredibil iar pe vremuri aveam aproximativ 300 de magazine în zece țări”, a declarat directorul de marketing al Kookai Jennifer Cohen Solal pentru DW. „Dar după ce grupul francez Vivarte a cumpărat compania în 1996, lucrurile au început să meargă prost – clienții noștri și-au retras treptat afecțiunea”, a spus ea.
Vivarte a redus afacerile companiei în trei țări – Franța, Spania și Elveția – și a încetat să mai investească în restul de 120 de magazine.
Când Magi din Australia a achiziționat marca în 2017, un plan de restructurare fusese deja implementat. Un al doilea urma să urmeze în 2021.
„Sănătatea noastră financiară fragilă a fost motivul pentru care băncile au respins apoi cele două cereri ale noastre pentru împrumuturi de urgență, susținute de guvern după începutul pandemiei de COVID-19”, a amintit Cohen Solal. Kookai a intrat în procedura de insolvență în luna februarie a acestui an.
Lovită de mai multe crize
Însă Philippe Moati spune că inflația ridicată și puterea de cumpărare scăzută de astăzi sunt doar picătura finală pentru multe lanțuri de pret-a-porter de gamă medie. Este profesor de economie la Universitatea Paris Cite și fondator al companiei de cercetare de piață din Paris ObSoCo.
„Brandurile de modă din gama medie din Franța au suferit de mai multe crize”, a spus el pentru DW. „Protestele de luni de zile ale vestelor galbene pentru mai multă justiție socială din noiembrie 2018 au însemnat că mulți clienți nu au chef să meargă la cumpărături și, mai recent, blocajele de câteva săptămâni din cauza pandemiei de COVID-19 au agravat problemele de cashflow ale lanțurilor”, a spus el. „Mai mult, Franța are prea mult magazine – piața este saturată – și din 2017, vânzările sunt permise tot timpul anului, ceea ce a amplificat concurența”, a menționat Moati.
El a adăugat că site-urile web care vând haine second-hand, cum ar fi platforma lituaniană Vinted, pun sectorul sub o presiune suplimentară.
Concurență dură din partea fast fashion
Și totuși, sectorul pret-a-porter din Franța a avut o epocă de aur, și-a amintit Gildas Minvielle, director la școala de modă Institut Francais de la Mode din Paris.
„Aceste magazine au depășit micile buticuri în anii 1980 și au avut o perioadă de mare succes până în 2010, chiar 2015”, a spus el pentru DW.
Dar acum, sectorul trebuie să facă față și așa-numitelor mărci de fast fashion — haine extrem de ieftine și actualizate continuu.
„Compania chineză Shein este o concurență deosebit de dură – acest jucător pur, cu o prezență doar online, vinde toate dimensiunile, inclusiv cele foarte mici și foarte mari”, a explicat Minvielle.
La fel ca și mărcile de lux, hainele foarte ieftine rămân populare. Asta o îngrijorează în special pe Minvielle.
„Fiecare achiziție are un impact și tinerii ar trebui să fie conștienți de cât de poluant este fast fashion”, a spus el.
Sectorul fast fashion stârnește preocupări de mediu și etice pentru utilizarea unei cantități mari de resurse și producerea în condiții de muncă dubioase.
„Piața se micșorează”
De la începutul pandemiei, care a instituit munca de acasă în lumea afacerilor, oamenii se deranjează și mai puțin cu ceea ce poartă, consideră Michel Resseguier, un veteran al industriei modei.
„În 2019, oamenii nu mai purtau cravată la birou, ci încă purtau o cămașă formală – acum, lucrează de acasă într-un tricou”, a spus el pentru DW.
Expertul spune că tendința spre îmbrăcăminte mai casual la locul de muncă a început în jurul anului 2000, când Steve Jobs, gigantul tehnologic american Apple, care a murit de cancer în 2011, a început să abordeze conferințe de presă în pantofi sport și guler.
„Mărcile din acest segment trebuie să accepte faptul că piața generală se micșorează”, a subliniat Resseguier.
Dar vede și un motiv de optimism – ceva ce încearcă să obțină cu brandul de modă feminin Paprika cu care lucrează în prezent.
„Mărcile pot supraviețui dacă revin la rațiunea lor de a fi”, a spus el. „Le oferim angajaților și managerilor locali de la atelier mai multă putere și responsabilitate, deoarece înțeleg nevoile clientului și știu cum să recreeze o legătură cu ei.”
Concepte inovatoare pentru a înfrunta furtuna
Unele mărci au performanțe bune în ciuda crizelor multiple – prin concepte inovatoare, așa cum spune Yann Rivoallan, șeful Federației Femeilor Pret-a-Porter din Paris.
„Companii precum Loom sau Bonne Guele au succes cu hainele lor produse în mod durabil”, a spus el pentru DW. „Lanțurile care sunt creative și și-au creat o imagine bună online au funcționat și ele bine.”
O rețea mare de magazine poate fi, de asemenea, un factor pozitiv.
„Mărcile pot, de exemplu, să folosească modele hibride în care clienții rezervă bunuri online pentru a le ridica de la un anumit magazin. Sau pot organiza evenimente promoționale în magazinele lor”, a explicat Rivoallan.
Exact asta are în vedere Cohen Solal de la Kookai.
„Vrem să ne impulsionăm comerțul electronic, dar doar ca acesta să ajungă la 15% din cifra de afaceri”, a spus ea.
„O cotă mai mare de comerț electronic nu ar fi rezonabilă, deoarece publicitatea online a devenit incredibil de costisitoare de la introducerea regulilor de protecție a datelor GDPR în 2018, ceea ce înseamnă că nu ne mai putem baza pe cookie-uri, ci trebuie să cumpărăm reclame”, a spus ea, cu referire la legile Uniunii Europene privind protecția datelor și confidențialitatea.
„Și ne vom consolida prezența pe rețelele sociale pentru a ne concentra din nou pe clienții noștri de bază – femeile care au între 25 și 35 de ani”, a adăugat Cohen Solal.
