fbpx

Ce ne așteaptă după falimentul Silicon Valley Bank?

Explicațiile pentru prăbușirea Silicon Valley Bank abundă și sunt colorate în funcție de perspectiva ideologică. De pildă, Paul Krugman susține că motivul fundamental pentru care instituția financiară a intrat în faliment ține de dereglementarea pieței. Este o explicație recurentă indiferent de contextul economic specific și care  a fost introdusă la fel de lejer și în momentul căderii Lehman Brothers. Bineînțeles că e foarte greu a spune în ce constă această dereglementare. În primul rând deoarece piața bancară reprezintă o piață foarte bine reglementată, poate chiar prea reglementată. Iar în al doilea rând, în cazul concret al Silicon Valley Bank, instituția financiară nu doar că a acționar riscant, ci a acționat conform recomandărilor primite de la banca centrală și a investit de fapt în, teoretic, cele mai sigure clase de active: obligațiunile guvernamentale.

Și cu toate acestea rămâne întrebarea de ce s-a prăbușit una dintre cele mai sigure bănci? Dincolo de trimiterile obligatorii, dar prea puțin lămuritoare, la corupție, avariție și alte patimi omenești, explicația cea mai convingătoare pare a fi legată contextul economic extrem de inflaționist din ultimii trei ani.  Cu alte cuvinte, politica banilor ieftini și a inundării pieței cu lichidități, în circumstanțele unei pandemii cu măsurile de rigoare impuse de autorități, au dus la o explozie a domeniului tehnologic, dar și la o supraapreciere a obligațiunilor guvernamentale. În condițiile în care dobânzile se aflau în teritoriu negative, randamentele oferite de obligațiunile guvernamentale păreau o afacere mai mult decât tentantă. Dar, după cum spuneam mai sus, de aceste aprecieri spectaculoase s-au bucurat nu doar obligațiunile, ci și sectorul tehnologic care avea în față un viitor în care toată lumea stătea în casă în fața unui ecran.

Doar că pandemia s-a încheiat, la fel și măsurile. Iar ceea ce a urmat după tipărirea de monedă și creditarea nestăvilită a fost o inflație galopantă care a determinat băncile centrale, și în special Fed-ul american, să ridice semnificativ dobânzile.

Iar această scumpire a creditului a avut drept efect spulberarea valorii de piață a multor companii din domeniul tehnologic în care Silicon Valley Bank își plasase multe dintre investițiile sale. Desigur că problema nu era scumpirea creditului ci ieftinirea sa anterioară care a inundat piața cu bani și a dus la majorarea artificială a valorii de piață a multor companii. Multe companii și multe bănci nu se așteptau la o asemenea politică monetară, mai ales în condițiile în care autoritățile au repetat de multe ori refrenul „inflația este tranzitorie”. Inflația nu a fost tranzitorie, ci este chiar persistentă, ceea ce a forțat practic băncile centrale să ia măsuri foarte nepopulare, de ridicare a dobânzilor.

Pe de altă parte, toate aceste evaluări de-a dreptul hiperbolice ale unor firme din domeniul tehnologic, dar nu numai (să ne gândim, de pildă, la sectorul energiei verzi) nu ar fi fost posibile fără injecții masive de lichiditate și al dobânzilor negative. După cum remarca un economist, creșterea fenomenală a băncii din 2021 este o consecință directă a politicilor monetare aberante implementate în 2020, când cele mai importante bănci centrale și-au mărit balanța contabilă cu 20 de trilioane de dolari, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.

„Silicon Valley Bank” era copilul model al managementului bancar. Aveau o politică foarte conservatoare prin care investeau în cele mai sigure active – obligațiuni guvernamentale.

SVB a făcut exact ceea ce recomandau cei care puneau criza bancară din 2008 pe dereglementare. SVB era o bancă plictisitoare și conservatoare, care investea banii din depozite în bonduri suverane și în obligațiuni ipotecare, crezând, spre deosebire de o minoritate, că inflația e trecătoare.

SVB nu a făcut altceva decât să urmeze reglementările și recomandările economiștilor keynesieni, fiind un etalon al gândirii economice actuale. Ceea ce a dus de altfel și la falimentul acestei bănci.

Mulți vor da vina acum pe lăcomie, capitalism și lipsa reglementării, dar știți ce? Mai multă reglementare nu ar fi făcut nimic deoarece reglementarea și stimulentele actuale au favorizat includerea în portofoliu a unor active cu „risc scăzut”. Mai mult, reglementările și politica monetară sunt responsabile direct pentru bubble industriei tech”, susține economistul Daniel Lacalle.

Problema fundamentală care se pune în acest moment deja nu mai este legată strict de cazul Silicon Valley Bank, ci privește riscul de contagiune în industria financiară, dar și situația foarte similară în care s-ar putea găsi mult mai multe bănci. Și asta deoarece multe instituții financiare au urmat același exemplu și au investit masiv în obligațiuni guvernamentale care astăzi practic nu mai au nicio valoare sau au o valoare de piață mult mai mică decât cea la care au fost achiziționate.

„Problema îngrijorătoare pentru Europa este că emisiunile de obligațiuni, aproape fără niciun randament, sau cu un randament negativ, au fost în ultimii ani absorbite de piețele financiare. Emitenți precum UE (Fondul de Recuperare pentru Coronovaris), Banca Europeană de Investiții și statele membre nu au avut nicio problemă să își subscrie emisiunile de obligațiuni. Cine a cumpărat aceste hârtii? Cine le deține acum și la ce valoare contabilă?”, se întreabă economistul Bob Lyndon.

Așadar, Silicon Valley s-ar putea să fie doar începutul și nu finalul unei povești mult mai sumbre.

Despre Marius Giurgea

Verificați și

Dezastrul zonei euro. Între stagnare și stagflație

Economia zonei euro este mai mult decât slabă. Este într-o contracție profundă, iar datele sunt …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.