Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Bruxelles-ul a cerut vineri exerciții navale și patrule comune ale UE pentru a proteja infrastructura marină critică pe mare, invocând evoluțiile geopolitice recente, inclusiv agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei.
Actualizarea propusă de Comisie a planurilor sale din 2014 privind Strategia de securitate maritimă a UE pentru creșterea activităților pe mare prin exerciții maritime regulate la nivelul UE, precum și alte operațiuni de pază de coastă.
De asemenea, ar avea ca rezultat desemnarea de noi zone maritime de interese care ar fi monitorizate de către prezențe maritime coordonate — compuse din mijloace navale și aeriene din statele membre —, o securitate consolidată în porturile UE și o cooperare mai profundă cu aliații NATO și alți parteneri internaționali pentru a menține ordinea bazată pe reguli pe mare.
„Mările noastre au o importanță strategică”, a spus comisarul pentru Mediu, Oceane și Pescuit, Virginijus Sinkevičius. „Optzeci la sută din comerțul global se face pe mare, până la 99% din fluxurile de date se transmit prin cabluri submarine”.
Comisia a susținut că actualizarea este necesară deoarece amenințările și provocările de securitate s-au multiplicat din 2014 și că acestea „trebuie să fie abordate și cu creșterea concurenței geopolitice, schimbărilor climatice și degradarea mediului marin și atacurilor hibride și cibernetice”.
Invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, a spus acesta, este o „reamintire puternică că UE trebuie să-și sporească securitatea și să-și intensifice capacitatea de a acționa nu numai pe propriul teritoriu și pe propriile sale ape, ci și în vecinătatea sa și dincolo. ”
Actualizarea vine la șase luni după un act deliberat de sabotaj asupra conductelor Nord Stream care le-a lăsat inoperabile și care a forțat UE să analizeze mai atent modul în care își protejează infrastructura critică și în special proiectele transfrontaliere.
Investigațiile efectuate de echipe de specialitate din Suedia, Danemarca și Germania pentru a determina cine s-a aflat în spatele atentatelor de la Marea Baltică sunt încă în desfășurare, dar informațiile recente par să sugereze că ar putea fi de vină un grup pro-ucrainean. Guvernul ucrainean a negat orice implicare.
Alte tipuri de infrastructură critică maritimă ar putea include nave, dar și parcuri eoliene offshore și terminale pentru gaze naturale lichefiate, pe care statele membre ale UE le folosesc din ce în ce mai mult de când Moscova a încetat să livreze gaze naturale ca represalii pentru sancțiuni.
Strategia de securitate maritimă revizuită prevede, de asemenea, o supraveghere consolidată a navelor de patrulare de coastă și offshore, precum și capacități mai sigure de schimb de informații între statele membre. Comisia a cerut, de asemenea, ca munițiile neexplodate și minele de pe mare să fie tratate și pentru dezvoltarea unor cerințe comune pentru tehnologiile de apărare, inclusiv o nouă clasă de nave de război și capacități antisubmarine îmbunătățite.
