Prejudiciile estimate aduse intereselor financiare ale Uniunii Europene au totalizat 14,1 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2022, aproape jumătate din pierderi provenind din frauda transfrontalieră în materie de TVA, a declarat Parchetul European (EPPO) în raportul său anual.
Suma provine din 1.117 investigații în derulare, dintre care 865 au fost deschise anul trecut și 316 au avut o dimensiune transfrontalieră.
Pe parcursul anului 2022, biroul a obținut 87 de rechizitori penale și a avut 59 din cazurile respinse de instanțele naționale. Activele în valoare de aproape 360 de milioane de euro au fost înghețate în urma sondajelor.
Potrivit raportului anual, care a fost lansat miercuri dimineață, cel mai frecvent tip de infracțiune a fost frauda la cheltuieli care nu are legătură cu achizițiile publice, cu 679 de cazuri active.
Această infracțiune se referă la utilizarea documentelor false, incorecte sau incomplete pentru a debloca accesul la fondurile UE.
Agricultura și fondurile de coeziune, de departe cele mai mari două pachete din bugetul UE, au ocupat cea mai mare parte din toate cazurile de fraudă a cheltuielilor, adunând 231 și, respectiv, 156 de infracțiuni.
Cu toate acestea, frauda transfrontalieră în materie de TVA – în care companiile și organizațiile exploatează normele europene în materie de TVA pentru a manipula taxele – a fost cea care a cauzat cele mai mari daune financiare, cu peste 6,7 miliarde EUR, în ciuda faptului că reprezintă doar 16,5% din toate investigațiile active.
Aproape 60% dintre rapoartele și plângerile primite de EPPO în 2022 au fost depuse de părți private, restul provenind de la autoritățile publice de la nivelul UE și național.
„Sunt cifre încurajatoare”, a spus Laura Codruța Kövesi, procurorul șef european, în prefața raportului, menționând că cifrele ar putea crește pe măsură ce blocul continuă să lanseze fondul său de recuperare a pandemiei de 800 de miliarde de euro, care este acum reutilizat pentru tranziția energetică.
„Aceste cifre nu trebuie să ne facă să credem că suntem deja la fel de eficienți pe cât ar trebui să fim”, a mai spus Codruța Kövesi. „Suntem pe drumul cel bun, dar trebuie să facem mai mult. EPPO este departe de a-și fi desfășurat întregul potențial”.
EPPO are misiunea de a investiga și urmări penal infracțiunile împotriva intereselor financiare ale UE, cum ar fi frauda transfrontalieră în domeniul TVA, spălarea banilor, corupția și deturnarea de fonduri UE.
Biroul a făcut prima pagină a ziarelor în ultimele luni după ce a lansat anchete privind frauda împotriva mai multor membri ai Parlamentului European, inclusiv Eva Kaili, legislatorul elen aflat în centrul scandalului banilor pentru favoruri cunoscut sub numele de Qatargate.
Cu sediul în Luxemburg, EPPO operează printr-o structură descentralizată de procurori delegați care lucrează în cele 22 de state membre participante și se prezintă în fața instanțelor naționale.
Polonia, Ungaria și Suedia au refuzat până acum să se alăture parchetului, care este independent de alte instituții europene, în timp ce Danemarca și Irlanda au clauze de renunțare la chestiuni comune de securitate și justiție.
Ideea înființării unui parchet cu competențe de investigare a infracțiunilor transfrontaliere datează din Tratatul de la Lisabona din 2007.
Propunerea a fost supusă unor negocieri prelungite până la înființarea sa oficială în iunie 2021, când fondul de redresare COVID-19 a sporit brusc puterea financiară a UE și a adâncit necesitatea unei supravegheri mai stricte a cheltuielilor și a răspunderii.
Pentru Codruța Kövesi, statisticile compilate în raportul 2022 demonstrează „capacitatea fără precedent a EPPO de a identifica și urmări fluxurile financiare volatile și aranjamentele juridice opace”.
„La un an și jumătate de la începerea activităților noastre, potențialul EPPO poate fi subexploatat, dar nu ignorat”, a spus Codruța Kövesi.
Raportul anual anterior a scos la iveală 5,4 miliarde de euro în daune financiare în cadrul a 576 de investigații.