Autoritățile ruse reprimă presa liberă de mulți ani, dar după invadarea Ucrainei, această luptă a devenit deosebit de acerbă și rapidă. Conform legilor introduse acolo, oricine numește „război” ce se întâmplă în Ucraina trebuie să fie tras la răspundere penală.
„Deja la începutul lunii martie, în primele zile după introducerea cenzurii militare, poliția a venit la noi”, își amintește Denis Kamaliagin, redactor-șef al Pskovskaya Gubernia. „OMON-ul a venit cu arme și i-a speriat pe toți stagiarii mei care se aflau în acel moment în redacție. Ei au amenințat că a doua zi îi vor trimite pe frontul de luptă. Stagiarii sunt tineri, de vârstă militară. Tot echipamentul ne-a fost luat.”
Denis Kamaliagin își continuă activitatea la Media Hub din Riga, care de la începutul războiului a oferit asistență a peste 500 de lucrători media din Ucraina, Belarus, dar mai ales din Rusia.
În primele luni de război, jurnaliştii care lucrau în Rusia au fost invitaţi să se mute la Riga de către ministrul de externe leton. Deutsche Welle și BBC Russian Services, Washington Post și alții și-au deschis birouri în Letonia. Mass-media de opoziție rusă, cum ar fi Meduza, Novaya Gazeta, televiziunea Current Times și Radio Free Europe/Radio Liberty au, de asemenea, acum sediul la Riga.
„Vedem Riga ca o locație strategică din care putem auzi ce cred rușii, inclusiv acei ruși care sunt în exil”, spune Elmārs Svekis, șeful biroului Radio Free Europe/Radio Liberty. „Încă avem acces la unele dintre jurnaliştii şi colegii care continuă să lucreze sub un pericol destul de important din partea Rusiei. Și ne țintim și publicul vorbitor de limbă rusă din Rusia, din CSI, dar și din Uniunea Europeană.”