Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Într-o întorsătură notabilă, Comisia Europeană a propus o ieșire colectivă și coordonată a tuturor celor 27 de state membre din controversatul Tratat al Cartei Energiei (ECT), un acord internațional obscur care protejează investitorii în energie de circumstanțe neașteptate care le-ar putea afecta profiturile.
Cu 53 de semnatari, este considerată cea mai controversată afacere de investiții din lume.
Schimbarea de politică vine după ce reforma propusă de Comisia Europeană pentru modernizarea tratatului s-a prăbușit la sfârșitul lunii noiembrie din cauza opoziției Germaniei, Franței, Spaniei și Olandei, care anunțaseră anterior planuri de retragere unilaterală.
Parlamentul European a adoptat anul trecut o rezoluție prin care îndeamnă Comisia Europeană să pună bazele unei ieșiri.
În cele din urmă, executivul, care a susținut mult timp că statele membre erau mai bune în interiorul unui ECT revizuit decât în afara lui, pare să fi cedat în fața opoziției tot mai mari.
„În ciuda eforturilor Comisiei de a negocia un Tratat modernizat privind Carta Energiei, în conformitate cu mandatul de negociere dat de statele membre, nu există o majoritate calificată în Consiliu pentru adoptarea Tratatului modernizat”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
„Un TCE nemodernizat nu este în conformitate cu politica UE privind protecția investițiilor sau cu Pactul verde european. Având în vedere că nu este fezabil să se asigure o majoritate în Consiliu pentru adoptarea TCE modernizată, considerăm că UE, Euratom și statele membre ar trebui să să efectueze o retragere coordonată din ECT.”
Executivul a prezentat guvernelor o foaie de parcurs cu privirela procedurile de retragere colectivă marți după-amiază. Nu au fost furnizate alte detalii despre o posibilă cronologie.
Spania, unul dintre cei mai importanți detractori ai acordului, a salutat în mod deschis schimbarea la față a Comisiei, spunând că aceasta reprezintă acceptarea unei ieșiri europene comune ca „singura soluție posibilă”.
Schimbarea „deschide calea pentru a decide cel mai bun mod de a abandona Tratatul Cartei Energiei”, a spus un oficial al guvernului spaniol.
De ce este ECT atât de controversat?
Semnat la Lisabona în decembrie 1994, TCE a fost conceput pentru a promova cooperarea transfrontalieră în sectorul energetic între cele două părți ale fostei Cortine de Fier.
Tratatul oferea garanții suplimentare investitorilor occidentali care căutau să facă afaceri în fostele state sovietice, care apoi făceau tranziția către un model de capitalism de piață și aveau o mulțime de resurse fosile în așteptarea exploatării.
În temeiul ECT, investitorii erau protejați împotriva accesului discriminatoriu, exproprierii, naționalizării, încălcării contractelor și a altor circumstanțe neașteptate care le-ar putea afecta așteptările de profit.
Acordul a crescut de-a lungul timpului și are astăzi 53 de semnatari, inclusiv Uniunea Europeană. Marii exportatori de energie, precum Statele Unite, Arabia Saudită și Rusia, nu sunt legați de acord.
Tratatul acoperă principalele aspecte ale comerțului cu bunuri energetice, investiții, tranzit și eficiență.
O prevedere cheie, totuși, a devenit sursa unor critici intense: un sistem de arbitraj privat, în culise, cu hotărâri obligatorii din punct de vedere juridic.
Acest arbitraj permite investitorilor și companiilor să dea în judecată guvernele și să pretindă compensații pentru schimbările de politică, cum ar fi obiectivele net zero, care le amenință afacerile și veniturile.
Părțile care ies din tratat rămân vulnerabile la litigii timp de 20 de ani.
Criticii spun că ECT oferă o protecție disproporționată infrastructurii de combustibili fosili, în valoare de 344,6 miliarde de euro doar în Europa, într-un moment critic în care poluanții trebuie eliminați treptat pentru a lupta împotriva crizei climatice.
Curtea Europeană de Justiție a decis că sistemul de arbitraj încalcă legislația UE și nu trebuie utilizat pentru soluționarea litigiilor dintre statele membre.
În încercarea de a alinia tratatul la agenda verde a UE, care prevede o reducere cu 55% a emisiilor cu efect de seră până în 2030, Comisia Europeană a propus un text reformat care ar fi limitat clauza de caducitate la 10 ani pentru investițiile vechi și la doar nouă luni pentru noi proiecte energetice.
Textul revizuit ar fi interzis, de asemenea, procesele între guvernele UE și investitorii UE, care se estimează că reprezintă aproape 75% din toate cauzele legale în temeiul ECT.
Un acord asupra proiectului a fost ajuns „în principiu” în iunie anul trecut, dar ulterior s-a prăbușit când statele membre și-au intensificat opoziția.
Întrucât reforma nu a avut loc, țările UE vor rămâne legate de controversata clauză de caducitate veche de 20 de ani după retragerea lor coordonată.
