Uniunea Europeană a făcut publică o foaie de parcurs pentru modul în care intenționează să-și mențină industriile competitive, în timp ce blocul încearcă să ajungă din urmă SUA și China, care oferă subvenții uriașe tehnologiilor verzi interne, notează Bloomberg.
Comisia Europeană dorește să folosească Planul său industrial Green Deal pentru a stimula sprijinul național pentru companii prin ajutoare pentru investiții și credite fiscale, în timp ce profită de fonduri europene comune pentru a susține proiecte importante, care implică sectoare precum hidrogenul și calculul cuantic, conform propunerii prezentate miercuri.
Planul, despre care cei 27 de lideri ai UE îl vor discuta săptămâna viitoare, este un răspuns la Actul de reducere a inflației al președintelui american Joe Biden, care include aproximativ 500 de miliarde de dolari în noi cheltuieli și reduceri fiscale de-a lungul unui deceniu. Planul Comisiei a dus la reacții mixte în UE, unii fiind îngrijorați că subvențiile vor ajuta doar țările mai bogate precum Germania, care au capacitatea fiscală de a investi în firmele autohtone.
„Suntem competitivi. Avem nevoie de competiție. Ceea ce ne uităm este că avem condiții de concurență echitabile în competiția globală, precum și condiții de concurență echitabile în cadrul pieței unice”, a declarat președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, într-o declarație. „Acest lucru este, pentru noi, atât de important.”
Competiția americană
Liderii europeni sunt îngrijorați de faptul că subvențiile oferite în pachetul ecologic al SUA nu numai că vor face companiile europene necompetitive, ci vor atrage și investițiile în SUA. La începutul acestei luni, premierul belgian Alexander De Croo a acuzat SUA că încearcă să atragă industriile ecologice peste Ocean.
„Se raportează la firmele belgiene și germane într-un mod foarte agresiv spunând: „Nu investiți în Europa, avem ceva mai bun”, a subliniat el.
Într-o mișcare care ar putea deranja țările mai mici, Comisia, forul executiv al UE, nu intenționează să strângă noi finanțări în pachet, deoarece există deja peste 380 de miliarde de euro (414 de miliarde de dolari) din fonduri comune angajate pentru tranziția ecologică prin 2030.
În schimb, vor căuta să simplifice reglementările, să accelereze autorizațiile și să se concentreze pe proiecte transfrontaliere, conform propunerii. În plus, planul solicită o slăbire suplimentară a normelor privind ajutorul de stat, care limitează subvențiile naționale pentru a menține condiții de concurență echitabile pe piața internă a UE.
Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, a declarat miercuri că procedurile de ajutor de stat trebuie accelerate. „Nu ar trebui să dureze doi sau trei ani; trebuie să fie finalizat în cel mult șase luni”, a spus el reporterilor, adăugând că este, de asemenea, important ca fondurile să poată fi folosite pentru a stimula producția de tehnologie cu energie curată.
Piața internă
Unele state membre, inclusiv Italia și Spania, au avertizat împotriva relaxării regulilor privind ajutorul de stat, despre care spun că ar favoriza națiuni mai mari, cum ar fi Germania și Franța. Aceste două țări, cele două mari economii ale UE, au beneficiat deja cel mai mult după ce comisia a relaxat regulile existente pentru a ajuta firmele să se confrunte cu costurile ridicate ale energiei.
„Trebuie să fim precauți în relaxarea regulilor privind ajutoarele de stat”, a declarat prim-ministrul italian Giorgia Meloni reporterilor luni la Roma. „Ar trebui să ajutăm companiile, dar nu putem risca să slăbim piața unică – ar trebui să garantăm condiții de concurență echitabile.”
Mai mulți oficiali de rang înalt din UE, inclusiv șefa UE pentru concurență, Margrethe Vestager, au avertizat, de asemenea, că prea mult sprijin național pentru companii ar putea dezavantaja statele membre cu o capacitate fiscală mai mică.
„Orice modificare a regulilor privind ajutorul de stat ar trebui făcută cu cea mai mare atenție, concentrându-se pe eficiența proceselor, simplificare și predictibilitate”, a declarat miercuri vicepreședintele Comisiei Valdis Dombrovskis. „Dacă nu suntem atenți, riscăm să creștem divergențele economice și sociale și discrepanțele regionale în întreaga Uniune”.