fbpx

Șomajul european din umbră

Cel mai recent raport privind locurile de muncă din Statele Unite arată puncte forte și puncte slabe. Ocuparea totală a locurilor de muncă din sectorul non-agricol a crescut cu 223.000 în decembrie, iar rata șomajului a scăzut la 3,5 la sută. Cu toate acestea, piața muncii din Statele Unite continuă să prezinte o creștere negativă a salariilor reale, raportul ocupare/populație este de 60,1%, iar rata de participare la forța de muncă este de 62,3 la sută. Potrivit Biroului de Statistică a Muncii (BLS), ambii indicatori au arătat o schimbare netă nesemnificativă de la începutul lui 2022 și fiecare rămâne cu un punct procentual sub valorile lor din februarie 2020.

Cifrele privind locurile de muncă din Statele Unite sunt disecate constant de analiști și există o critică sănătoasă în cercetarea independentă, care cu siguranță ajută enorm atunci când vine vorba de înțelegerea stării de sănătate a pieței muncii. Cu toate acestea, în Uniunea Europeană lucrurile stau mult mai rău.

Cele mai recente cifre ale șomajului de pe Bătrânul Continent sunt foarte îngrijorătoare, dar ceea ce este și mai îngrijorător este așa numitul „șomaj din umbră”. În ultimul său raport Economic Outlook sau Europa 2023–24, banca elvețiană UBS arată diferența semnificativă dintre șomajul oficial din zona euro și șomajul ascuns care provine de la locurile de muncă concediate și lucrătorii neocupați care nu sunt considerați șomeri oficiali. Rata oficială a șomajului în zona euro este încă ridicată, de 6,5 ​​la sută. Cea mai mare rată a șomajului este în Spania, de 12,5 la sută, urmată de Grecia, 11,4 la sută și Italia, la o valoare mult mai mică de 7,8 la sută.

Şomajul în rândul tinerilor este, de asemenea, extrem de ridicat. Şomajul mediu al tinerilor în Uniunea Europeană se situează la 15,1%, condus de Spania cu 32,3%, Grecia cy 31,3% şi Italia la o distanţă considerabilă, totuși, cu 23%.

Cu toate acestea, șomajul umbră în zona euro, conform UBS, este de 8,8%, Spania având 15%, Italia  8% și Germania cu mult peste rata oficială de 3%, adică 5%.

Există diverse moduri prin care economiile europene lasă lucrătorii neocupați șiu care nu se regăsescă în rata oficială a șomajului. Printre acestea se numără eliminarea din statistica șomajului a celor care nu lucrează, dar primesc bani pentru formare, contracte cu zero ore și mini-lucrări și pe cei care au un contract pe termen lung, dar lucrează doar câteva luni pe an. Ei nu apar ca șomeri chiar dacă au acces la retribuții de șomaj.

Oricum încercăm să ne uităm pe aceste cifre, ele arată greșelile intervenției masive și rigidității de pe piața muncii. Prima sursă de rigiditate sunt costurile forței de muncă. Taxele ridicate de securitate socială și de muncă fac ca încercarea întreprinderilor de  a reduce șomajul să fie mai dificilă. Taxa fiscală asupra muncii este atât de ridicată în țări precum Spania și Grecia, încât o afacere plătește aproape 1.800 de euro pentru un salariu net de 1.000 de euro. Dacă adăugăm la o povară fiscală ridicată și o puternică povară de reglementare și sancțiuni, aceasta arată că un sistem conceput pentru a proteja lucrătorii lasă, de fapt, milioane în urmă, în special pe tineri.

Există, de asemenea, bariere importante pentru reducerea șomajului, care includ impozite corporative directe și indirecte foarte mari, precum și bariere lingvistice și culturale.

Schema de protejare a locuri de muncă din Europa a fost lăudată pe scară largă ca fiind o modalitate excelentă de a proteja lucrătorii în timpul carantinelor greșite din criza covid-19. Deși cu siguranță a redus rata oficială a șomajului, șomajul umbră a crescut la 21,7%. În Statele Unite, unde e o piață a muncii foarte flexibilă s-a înregistrat o creștere a șomajului până la 14,7% în aprilie 2020. Cu toate acestea, în Statele Unite, redeschiderea economiei a dus la o reducere rapidă, cu o creștere mai accelerată a salariilor, în timp ce în zona euro creșterea salarială a rămas slabă și continuă să fie negativă în termeni reali, cu o pierdere semnificativă a puterii de cumpărare a salariilor agravată de vârful inflaționist din 2021–22. În timp ce în Statele Unite, creșterea salariilor reale a scăzut cu 1,1% conform Biroului de Muncă, în zona euro cifra nominală în trimestrul trei al anului 2022 a fost de doar 2,1% creștere a salariilor, ceea ce înseamnă o cifră reală negativă de 6,8%.

Există multe provocări diferite care trebuie luate în considerare, iar comparațiile sunt întotdeauna dificile, dar există o tendință negativă incontestabilă în Europa, care este o consecință directă a intervenției în continuă creștere în economie: șomaj ridicat în rândul tinerilor, șomaj mult mai mare în condiții  de piață rigide prin comparație cu piețele cele mai flexibile și o tendință îngrijorătoare de distrugere a puterii de cumpărare a salariilor. Prietenii mei din Statele Unite ar trebui să ia notă. Dacă veți copia politicile economice europene, obțineți șomaj ca Europa și scăderi ale nivelurilor reale ale salariilor.

Articol de Daniel Lacalle.

About Marius Giurgea

Check Also

Dezastrul zonei euro. Între stagnare și stagflație

Economia zonei euro este mai mult decât slabă. Este într-o contracție profundă, iar datele sunt …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.