Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Aproape de fiecare dată când apare tema crizei economice și a posibilelor ei rezolvări răspunsul este oarecum standard: creșterea încasărilor la buget, majorarea cheltuielilor bugetare, o mai bună colectare a taxelor și impozitelor, combaterea evaziunii fiscale și, în cazul foarte rar în care apare, o reformă a administrației publice și a sectorului de stat.
Pandemia de Covid-19 a dus la o explozie a cheltuielilor publice, simultan cu o prăbușire a încasărilor pe fondul unei recesiuni economice impuse de suspendarea mai tuturor activitităților. Războiul din Ucraina, dar mai ales inflația generată în timpul pandemiei prin majorarea masei monetare și expansiunea sălbatică a creditului, au aruncat în aer principalii indicatori economici din lumea dezvoltată. În Uniunea Europeană, inflația a atins cote nemaivăzute în ultimii 40 de ani, datoria publică a depășit cu mult raportul de 100% față de PIB, iar deficitele bugetare au explodat, făcând să pară de-a dreptul ridicole criteriile de la Maastricht privind deficitul bugetar de 3%, sau datoria publică de sub 60%. Pe cale de consecință, nu a existat niciun fel de creștere economică, asta deși economia continentului venea după doi ani de restricții, ba chiar economia a părut că dă în continuare înapoi.
În fine, autoritățile europene au acționat în sincron, iar această unanimitate a lăsat să se înțeleagă că nu există nicio altă cale de urmat pentru a evita stagnarea sau chiar recesiunea economică. Dar cu toate acestea, există și altă cale de urmat, și anume liberalizarea economică, inclusiv prin restrângerea intervenției statului, și ea nu există doar în teorie, ci a fost aplicată în practică de micuțul stat caucazian Georgia.
Istoria economică a ultimilor doi ani din Georgia reprezintă un excelent studiu de caz în favoarea libertății economice. Cifrele cele mai importante aproape că vorbesc de la sine.
Anul trecut deficitul bugetar al Georgiei a scăzut la 3,1% din PIB, față de nivelul de 6,1% la care se situa în 2021. Ținta pentru anul în curs este de sub 3%.
În anul 2022, datoria publică ca nivel în PIB a fost de 49%, după ce în 2021 atinsese nivelul de 60.1%. Și mai important este că guvernul georgian își propune să scadă în continuare acest indicator.
Inflația, cea care a dat și dă nenumărate bătăi de cap decidenților din Uniunea Europeană, a scăzut de la 13,8%, cât era în 2021, la 9,8% anul trecut. Președintele băncii centrale georgiene se așteaptă ca „rata inflației să scadă semnificativ în 2023, rata medie urmând să fie în jur de 6%, iar spre finalul anului, inflația urmând să scadă până la 3,8%.” În același context trebuie amintit că începând cu luna februarie 2021, rata de dobândă de politică monetară a Băncii Naționale a Georgie, a urcat de la 8% la 11% și nu există absolut niciun plan, în viitorul imediat, de a o scădea. Nu este deloc de mirare că rata de schimb între moneda georgiană GEL și euro s-a stabilizat la 2,90 GEL pentru un euro.
Deși s-ar spune că Georgia deține o poziție geografică privilegiată lucrurile nu stau deloc așa având în vedere proximitatea față de Rusia și recentul război din Ucraina. De pildă, exporturile către Rusia s-au prăbușit după începerea conflictului, dar condițiile economice excelente pe care le oferă statul caucazian au făcut ca investițiile străine directe să se dubleze anul trecut, ajungând la aproape un miliard de euro, dintre acestea un pic sub jumătate provenind din Uniunea Europeană, asta în timp ce veniturile din turism s-au majorat cu 156%.
Toate aceste rezultate fenomenale, mai ales în circumstanțele regionale și globale din ultimii ani, nu ar fi fost posibile fără un angajament decisiv pentru economia de piață cât mai neîngrădită de intervenția statului. În anul 2011, Georgia a adoptat o lege organică a libertății economice pentru a se asigura că promovează prosperitatea prin creștere economică sănătoasă. Această lege stipulează că guvernele nu au voie să aibă un deficit bugetar mai mare de 3%, iar datoria publică nu trebuie să depășească 60%. Dar poate că cel mai important aspect al acestei legi fundamentale pentru dezvoltarea economică este acela că orice nouă taxă nu poate fi introdusă fără convocarea unui referendum național pe această temă. Practic, prin această măsură investitorii dar și oamenii obișnuiți sunt protejați de măsurile fiscale iresponsabile, companiilor oferinduli-se o predictibilitate mai greu de găsit în alte locuri.
Potrivit informațiilor statistice preliminare, Georgia a înregistrat o creștere economică de 10,1% anul trecut, în timp ce în 2021 realizase un salt economic de 10,5%. Sunt performanțe economice notabile în orice context, dar mai ales într-unul în care majoritatea țărilor băltesc într-o letargie economică, iar un război se desfășoară nestingherit la câteva sute de km depărtare. Dacă mai punem la socoteală și faptul că cele două țări vecine de la sud, Armenia și Azerbaidjan se găsesc la rândul lor, într-un conflict mocnit sau deschis, de mai mulți ani, atunci realizările economice ale Georgiei au de ce să ne impresioneze.
