Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
După toate probabilitățile, marea criză energetică și în special a gazului se va mai amâna o perioadă, asta în cazul în care va mai veni cu forța prezisă de estimări. Prețul gazului natural a continuat să scadă. Prețul futures al gazului pentru decembrie în Olanda, referința principală pentru piața europeană, s-a stabilit la 116,193 euro/megawatt oră, asta după ce în august se tranzacționa la peste 340 de euro/megawatt oră. După ce se anunțau în tonuri cvsasi-apocaliptice întreruperi de curent, întreruperea traficului auto și alte măsuri care aminteau mai degrabă de o perioadă istorică nu foarte îndepărtată din trecutul estului Europei, și se recomandau cu toată seriozitatea măsuri ca nepurtarea cravatei vara și închiderea iluminatului public, iată că acum se așterne, din fericire, un val de tăcere.
Este o scădere impresionantă și în care intervenția statului nu a contat mai deloc. Sau poată că a contat doar pentru că nu s-au implementat măsuri extrem de distorsionate precum plafoane de preț.
Există mai multe explicații pentru această scădere salvatoare a prețului la gaz. Într-o ordine nu neapărat ca importanță ele ar putea fi sintetizate, pe urmele economistului Daniel Kral de la Oxford, astfel: o jumătate de an de aprovizionare cu gaz rusesc, vremea caldă, lockdownurile din China care au făcut disponibile cantități importante de gaz natural lichefiat, mobilizarea furnizorilor de gaz prin conductă alții decât Gazprom.
Țările europene și-au umplut peste vară depozitele cu gaz natural lichefiat provenit din Qatar, SUA și alte țări. Astfel că unul din fenomenele recente foarte interesante îl reprezintă mulțimea de vase cu gaz natural lichefiat aflată pe coastele Europei care așteaptă să descarce, așteptarea fiind provocată de lipsa spațiilor de depozitare și a terminalelor de reconversie.
Pe de altă parte, trebuie ținut cont de faptul că în această perioadă a anului cererea pentru gaz este mai scăzută decât în anii anteriori (cu aproximativ 7%), iar aici intervin o serie de factori importanți dintre care cel mai semnificativ îl reprezintă prețul. Creșterea explozivă a prețului a determinat o scădere relevantă a cererii așa cum se întâmplă de regulă când piața este lăsată să acționeze cât de cât liberă. Prețul mai mare i-a făcut pe oameni să fie mult mai atenți cu consumul, iar pe de altă parte, și poate că aici este dimensiunea cea mai dureroasă, a însemnat o reducere sau o închidere a unor capacități de producție industrială din Europa. Recomandările și campaniile de PR ale Uniunii Europene privind „sobrietatea energetică” cel mai probabil nu au jucat niciun fel de rol. Ceea ce nu se poate spune despre vremea foarte caldă pentru această perioadă a anului care a determinat cu siguranță o scădere a consumului de energie, în special de gaz.
În vară Agenția Internațională de Energie avansase o serie de măsuri radicale pentru rezolvarea problemei gazului natural și a energiei, inclusiv limitarea vitezei de circulație pentru mașini. Ieri Agenția a venit cu o estimare în care consideră că prețul gazului natural va rămâne relativ constant cu posibile explozii temporare de preț, dar fără ipotezele catastrofice vehiculate până acum.
Cu toate acestea, lucrurile sunt departe de a sta roz, chiar dacă temporar, adică iarna aceasta, nu vor fi probleme majore.
În primul rând, capacitatea industrială a Europei este teribil de afectată de prețurile mari la energie care fac ca multe produse să devină nerentabile. Nu e de mirare că multe companii din industria chimică, a aluminiului dar și din alte domenii caută metode prin care să-și mute activitatea în zone care dispun de energie din abundență, cum ar fi de pildă Statele Unite, unde prețul gazului este la a cincea parte față de Europa. Chiar și la nivelul acesta, prețurile la gaz sunt mai mult decât duble comparativ cu perioada de dinainte de criză ceea își spune cuvântul în dinamica economică a Europei. Suficient să spunem că deficitul comercial al Uniunii s-a adâncit dramatic în această perioadă.
În al doilea rând, unele din condițiile favorabile care au funcționat anul acesta e foarte puțin probabil că vor mai exista anul viitor. Și aici avem în vedere în principal jumătatea de an de aprovizionare cu gaz rusesc care a ajutat Europa să-și încarce depozitele. De asemenea, vremea caldă în această perioadă rămâne sub semnul incertitudinii și deci nu poate fi luată în calcul ca un argument că lucrurile vor sta la fel de bine și pentru iarna următoare.
Pe de altă parte, situația relativ bună din Europa nu s-a produs fără urmări negative considerabile în alte zone ale lumii. Piața de gaz natural lichefiat fiind destul de tensionată, intervenția licitatorilor europeni bogați a făcut ca prețul GNL să crească foarte mult, ceea ce a eliminat de pe piață importatorii din Asia de Sud și Sud-Est, cumpărătorii tradiționali pentru acest tip de produs. Asta înseamnă că țări precum Thailanda, Bangladesh, India sau Pakistan se confruntă acum cu o problemă energetică la fel de serioasă ca cea care amenința în urmă cu doar câteva luni Europa: raționalizări și întreruperi de energie. După cum nota o analiză Bloomberg, pentru prima dată aceste țări trebuie să concureze la preț cu țări precum Germania, ceea ce din capul locului este imposibil. Oficialii din Pakistan au anunțat deja că iau în calcul închiderea magazinelor care consumă prea mult curent pentru situația actuală a țării.
Pe termen mediu, situația globală nu e de așteptat să se amelioreze câtă vreme investițiile în explorarea și exploatarea hidrocarburilor naturale de tipul gazului natural este descurajată după cum se poate vedea și din cel mai recent summit dedicat schimbărilor climatice. Cu toate acestea, actuala criză energetică a dovedit atât reziliența pieței și capacitatea ei de a oferi în condiții de minimă libertate produsele dorite, dar și o adaptabilitate a indivizilor, care a determinat o schimbare de strategie din partea marilor companii și a guvernelor, după cum notam cu alt prilej în Rețeaua Europeană.
