Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
După doar trei luni, 28 din 30 de state NATO au ratificat modificările tratatelor în parlamentele lor naționale care ar aproba statutul de membru al Finlandei și al Suediei, în timp ce 24 de națiuni au depus deja noile documente la Washington.
Dar există două motive pentru care încă nu se deschid șampaniile: Ungaria și Turcia.
În septembrie, ministrul finlandez de externe a declarat că omologul său maghiar a promis că va continua cu ratificarea și i-a asigurat pe finlandezi că nu există obiecții la aderarea Finlandei sau a Suediei. Cu câteva săptămâni mai devreme, la sfârșitul lunii august, ministrul Ungariei pentru Dezvoltare Regională (și fostul comisar UE) Tibor Navracsics a vizitat Helsinki și le-a spus parlamentarilor finlandezi că țara sa le va ratifica fără întârziere cererea de aderare la NATO.
Săptămâna aceasta însă, politicienii lui Viktor Orbán de la Fidesz au blocat introducerea în parlament a unei moțiuni care ar fi accelerat votul privind procesul de aderare la NATO atât pentru Finlanda, cât și pentru Suedia, într-o mișcare care a atras critici aspre din partea opoziției.
În culise de la Helsinki și Stockholm, va exista un anumit grad de frustrare în rândul miniștrilor și oficialilor, crezând că au ajuns atât de departe, atât de repede cu aderarea la NATO, doar pentru a fi blocați la ultimele obstacole. Deci, există ceva ce poate face oricare dintre țări pentru a exercita mai multă presiune asupra lui Viktor Orbán și a guvernului său?
„Este posibil ca Finlanda să nu poată face prea multe în privința asta”, a spus Minna Ålander, cercetător la Institutul Finlandez de Afaceri Internaționale din Helsinki.
„Eventual, Fidesz speră să lege aderarea Finlandei și a Suediei la NATO de recenta propunere a comisiei UE de a îngheța fondurile pentru Ungaria din motive legate de statul de drept”, a declarat ea pentru Euronews.
Cazul Turciei pentru blocarea aderării la NATO a Finlandei și Suediei este mai complex decât cel al Ungariei.
Turcii au semnalat inițial că susțin ofertele NATO: într-un apel telefonic între președintele Erdogan și președintele Niinistö la începutul lunii aprilie, finlandezii au primit asigurări că nu vor fi probleme.
Dar doar o lună mai târziu, Turcia a dat înapoi, găsind o listă de motive pentru care cele două națiuni nordice nu s-au putut adera la NATO, inclusiv presupusul sprijin pentru grupurile pe care Ankara le consideră organizații teroriste.
Încă o lună înainte până la summitul NATO de la Madrid de la sfârșitul lunii iunie și, după o diplomație intensă cu ușile închise, Turcia a ajuns la un acord de sprijinire a aderării – inclusiv stabilirea unor discuții tripartite pentru a rezolva eventualele puncte de conflict.
Acele discuții au început în Finlanda în august și erau de așteptat să continue în toamnă, dar la începutul lunii, Erdogan pusese frâna aprobării ofertelor – din nou.
La deschiderea parlamentului de la Ankara, pe 1 octombrie, el le-a spus legislatorilor că, dacă Finlanda și Suedia nu se ridică la „promisiunile” pe care le-au făcut Turciei privind securitatea și terorismul, atunci el le va bloca ofertele de aderare.
„Ne vom menține poziția principială și hotărâtă în această problemă până când promisiunile făcute țării noastre vor fi respectate”, a spus Erdogan.
