fbpx

O tranziție energetică spre cărbune?

La sfârșitul săptămânii trecute, ministrul energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, care deține în același timp și funcția de CEO al Qatar Energy, a afirmat în cadrul unei conferințe desfășurate în Japonia că eufhoria pentru energia verde a cam dispărut, din cauza prețurilor astronomice la energie.

„Din păcat, povara economică apăsătoare a disipat euforia cu privire la planurile de tranziție energetică, producând o eroziune severă în încrederea publicului cu privire la emisiile de carbon”, a declara Saad al-Kaabi.

La începutul lunii septembrie, președintele gigantului petrolier saudit Aramco oferea o perspectivă asemănătoare asupra evenimentelor de pe piața energetică și din economie în general afirmând, fără îndoială, cu o undă de ironie usturătoare că „dacă stăm să ne gândim, în fapt facem tranziția energetică spre cărbune”. În opinia sa, lipsa de investiții în hidrocarburi, mai precis în petrol și gaze, într-un moment în care alternativa energiile regenerabile nu este deloc o alternativă sustenabilă reprezintă cauza principală a problemei cu care se confruntă în acest lumea, și în special Europa.

Multe țări europene au demarat proiecte de construcție ambițioase pentru terminale de gaz natural lichefiat însă construcția acestora va mai dura o vreme. Până la acel moment, însă, mai multe țări inclusiv Germania, cea mai mare economie europeană, și Olanda, au permis repornirea centralelor energetice bazate pe cărbune care nu mai funcționau de ceva vreme sau care erau programate să se închidă. Conform Financial Times, ar urma să fie arse în plus aproximativ 13 miliarde de tone de cărbune. Pentru oficialii europeni de la Bruxelles acestea sunt doar măsuri temporare care nu vor avea un impact asupra ambiției blocului continental de a deveni neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.

„Țintele climatice ale Europei nu sunt nici amânate, nici anulate. E important să folosim cărbunele ca ultimă alternativă posibilă, în același timp în care accelerăm proiectele de eficientizare energetică și dezvoltarea energiilor regenerabile”, a spus Virginijus Sinkevičius, comisarul european pentru mediu.

Conform Financial Times, cel puțin patru țări, Germania, Olanda, Grecia și Republica Cehă, au permis fie creșterea producției în centralele energetice pe bază de cărbune sau au redeschis minele de cărbuni. Reprezentanții unei companii de energie cehă care operează centrale energetice pe bază de cărbune, inclusiv în Germania, au afirmat că se bucură de reîntoarcerea la viață a acestor unități deși le este greu să spună cât timp vor funcționa având în vedere situația energetică extrem de grea prin care trece Germania, țara cea mai expusă la această problemă.

În opinia lui Emmanuel Dubois-Pelerin, director pentru piața energetică la Emea și S&P Global, e de așteptat ca tot mai multe centrale energetice pe bază de cărbune să revină la viață datorită cererii tot mai mari.

Între timp, consumul de cărbune în Europa a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii opt ani, deși nici nu am intrat încă cum trebuie în anotimpul friguros.

Cererea masivă de cărbune se reflectă, de altfel, și în prețul la cărbune, care a crescut în Germania de la 64 de dolari/tonă la începutul lui 2021 la aproape 400 de dolari/tonă în această vară.
Până și ecologiștii germani par să fie de acord cu această măsură de redeschidere a centralelor energetice pe cărbune. „Putem să înțelegem de ce guvernul dorește să repornească centralele pe cărbune în Germania, dar cu o singură condiție: cărbunele distruge clima. Așa că la final, nu vom accepta emisii suplimentare de dioxid de carbon fără să facem reduceri în altă parte.”

Cel puțin 20 de centrale energetice bazate pe cărbune au fost reactivate sau li s-a prelungit durata de viață în Germania, într-un efort al autorităților de a atenua cât mai mult cu putință criza energetică.

Cererea de cărbune de pe piața europeană nu vizează doar companiile și centralele energetice, ci și consumatorii individuali care au început să caute pe cont propriu alternative la prețurile exorbitante ale gazului. Așa se explică de pildă de ce olandezii, conform Reuters, au ajuns să-și facă provizii de cărbune și peleți pentru încălzirea caselor. „Dacă am cărbuni în magazie, va fi cald în casă. Apoi, dacă o ia razna Putin sau mai sunt sabotate alte conducte de gaz nu trebuie să-mi mai fac griji legate de încălzire”, a explicat un vânzător de cărbune felul în care gândesc acum olandezii.

Dincolo de situația energetică actuală, deloc roză, întrebarea mai serioasă care se pune este dacă Europa va putea face tranziția spre regenerabile fără ajutorul combustibililor fosili.

 

About Marius Giurgea

Check Also

Dezastrul zonei euro. Între stagnare și stagflație

Economia zonei euro este mai mult decât slabă. Este într-o contracție profundă, iar datele sunt …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.