fbpx

UE caută să-și extindă puterile asupra companiilor, în vremuri de criză

Comisia Europeană vrea să introducă o legislație prin care să obțină autoritatea de a le dicta companiilor să-și facă stocuri, de a întrerupe livrările contractuale cu scopul astfel de a remedia problemele de pe lanțurile de aprovizionare, în eventualitatea unei crize de tipul pandemiei de coronavirus.

Proiectul de legislație, obținut de Financial Times, i-ar oferi Comisiei Europene puteri sporite de a declara o urgență, declanșând o serie de măsuri intervenționiste care țintesc la prevenirea lipsurilor de produse din industriile cheie.

Totuși, companiile sunt nemulțumite după ce au aflat de acest plan, care intenționează să protejeze piața unică de șocurile pe partea de aprovizionare. „Am fi foarte îngrijorați dacă se adoptă această propunere în această manieră extrem de intervenționistă”, a afirmat Martynas Barysas, director pentru piața internă al BusinessEurope, o asociație care reprezintă angajatorii din Uniune. „Această propunere ar obliga statele membre să treacă pentru legile contractuale, ar forța companiile să divulge informații comerciale sensibile, și să-și pună la dispoziție produsele pe care le au în stoc sau să le fie dictat cât și ce să producă sub orice tip de pretext pe care Comisia consideră necesar să-l aducă”, a declarat Barysas.

Lucrul cel mai îngrijorător pentru companii este un sistem de „comenzi ordonate prioritar”, prin care Bruxellesul le poate spune companiilor ce să producă și cui să vândă, distrugând potențial contractele cu clienții. Potrivit lui Barysas, companiile au fost de acord cu un mecanism care ar preveni o repetare a problemelor suferite în timpul pandemiei de coronavirus, când unele state membre și-au închis granițele și și-au restricționat exporturile.

Dar, în opinia sa, companiile sunt de părere că actualul plan este prea invaziv și ar trebui să le ofere companiilor mai multă flexibilitate.

Există deja o opoziție internă puternică față de acest plan, conceput de Thierry Breton, comisarul pentru piață internă, și nu este exclus să apară schimbări.

Un oficial european a declarat: „acest instrument a fost conceput cu un scop clar, pentru a răspunde riscurilor de fragmentare care pot apărea într-o piață unică, în cazul unei crize de proporții. Dar acum el s-a metamorfozat într-o caracatiță de economie planificată, care își imaginează că își poate întinde tentaculele pe lanțurile globale de aprovizionare pentru  a le controla”.

Versiunea finală de propuneri ar trebui să fie adoptată de comisarii europeni pe 13 septembrie, urmând a fi punctul central al discursului pe care președinte Comisiei Ursula von der Leyen îl va susține în ziua următoare.

Potrivit proiectului, comisia, statele membre consultate ar urma să declare o stare de „alertă” când sesizează probabilitatea apariției unei crize. Aceasta le-ar permite să ceară companiilor relevante informații cu privire la lanțurile lor de aprovizionare și la clienți. Comisia le-ar putea cere guvernelor să își facă rezerve de stocuri strategice. În anumite circumstanțe, Comisia ar putea face ca aceste măsuri să devină obligatorii, sub presiunea unor amenzi.

Într-o a doua fază, dar doar cu aprobarea statelor membre, Comisia ar primi puterea de a direcționa activitatea de piață și ar achiziționa bunuri direct, din nou sub acoperământul unor amenzi nespecificate pentru neaderență.

În timpul pandemiei, Uniunea Europeană a adoptat o legislație prin care a permis interzicerea exporturilor de vaccinuri ca represalii față de blocarea vaccinurilor din UE în Statele Unite ale Americii. Guvernele au cerut de asemenea companiilor să-și schimbe producția pentru a produce măști de față, halate sanitare și ventilatoare, în contextul unei crize globale.

În aceeași ordine de idei, recomandările de reglementare ale UE prevăd condiții mai dure pentru comercializarea componentelor telefoanelor mobile, în același timp care oficialii europeni susțin că există probleme similare astăzi și cu îngrășăminte. Prețurile explozive la gaz au redus producția cu 70% în Uniunea Europeană, mărind semnificativ costurile pentru fermieri. „În ultimii ani am fost supuși riscului de penurie în ceea ce privește măștile, ventilatoarele, vaccinurile, grâului și îngrășămintelor. În loc de a improviza soluții, ar fi mai bine să ne pregătim pentru a anticipa și a răspunde la următoarea criză”, a afirmat un oficial european.

Același oficial a precizat că mai multe țări au adoptat măsuri pentru rezerve strategie și comenzi în industrie ordonate prioritar, inclusiv Statele Unite. „Ne-am inspirat foarte mult din ceea ce au făcut americanii. Nu listăm produsele pentru că nu știm care va fi următoarea criză. Dar e clar că nu vorbim de iaurt. Trebuie să fie vorba de produse vitale pentru activitățile economice și sociale din piața unică.”

Articol de Andy Bounds și Sam Fleming pentru The Financial Times.

About Marius Giurgea

Check Also

Dezastrul zonei euro. Între stagnare și stagflație

Economia zonei euro este mai mult decât slabă. Este într-o contracție profundă, iar datele sunt …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.