Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Potrivit propriilor declarații, una dintre primele măsuri pe care Liz Truss, candidate la șefia Partidului Conservator și a guvernului Marii Britanii, le va lua, va fi aceea de a acorda noi licențe pentru explorările și exploatările de petrol din Marea Nordului. Decizia sa nu este neapărat surpinzătoare, având în vedere criza energetică, socială și economică care se profilează în orizontul îndepărtat.
În septembrie anul trecut Autoritatea pentru Petrol și Gaz din regat a publicat un raport care susținea că în Marea Nordului, la sfârșitul anului 2020, existau echivalentul a 4,4 miliarde de barili petrol, a zece parte din cât se exploatase până atunci. Totuși, raportul nu lua în considerare faptul că explorarea reprezintă o operațiune dependentă de condițiile pieței. Prețurile de astăzi ale petrolului și gazului, extrem de ridicate, fac foarte profitabilă investiția în explorarea și exploatarea celor două hidrocarburi. Singura necunoscută cu adevărat o reprezintă climatul din mass-media și ONG-uri care până acum au fost vehemenți împotriva unor astfel de planuri.
Totuși, ceea ce e și mai semnificativ în anunțul lui Liz Truss este decizia ei de a suspenda interdicția asupra exploatării gazului și petrolului prin tehnologia fracturării hidraulice. Motivul invocat de candidatul conservator îl reprezintă dorința a face Marea Britanie „sigură energetică și dinamică”.
Oarecum în aceeași ordine de idei, primul ministru britanic Boris Johnson anunța la începutul lunii mai că Marea Britanie va construi în fiecare an, pentru următoarea decadă, câte o centrală nucleară. „Vrem să le asigurăm oamenilor energie sigură, curată și sustenabilă”, a afirmat premierul britanic. Astăzi, Boris Johnson, într-unul din ultimele sale discursuri în calitate de șef al executivului, a anunțat construcția unui nou reactor nuclear la Suffolk, în cadrul unei investiții de 700 de milioane de lire sterline.
Este o schimbare de perspectivă extrem de importantă care cuprinde nu doar Marea Britanie, ci întreaga Europă. Confruntate cu spectrul penelor de curent, al închiderii fabricilor, al facturilor uriașe și, inevitabil, al tulburărilor sociale, guvernele țărilor europene iau din ce în ce mai serios în calcul abandonarea obiectivelor ecologice cvasiutopice și trecerea la un realism mai profitabil și mai sănătos.
Germania, mai precis landul Bavaria, a anunțat recent prelungirea duratei de viață a unei centrale atomice cu șase luni. Deși nu este o perioadă de timp extraordinară hotărârea ecologiștilor germani este simbolică deoarece exprimă o concesie până acum de neconceput. Conform specialiștilor, este de așteptat o decizie similară și în cazul centralelor atomice de la Neckarwestheim 2 (in Baden-Württemberg) și Emsland (in Lower Saxony), care trebuiau închise până la sfârșitul acestui an. Ecologiștii germani au fost de acord cu aceste decizii primind în schimb promisiunea de a fi limitată viteza maximă pe autostrăzile din Germania, ceea ce arată că motivațiile cel puțin ale uneia din părți au legătură mai degrabă cu ideologia.
În urmă cu două săptămâni, Polonia a anunțat, la rândul ei, o serie de amendamente legislative prin care încearcă să ușureze construcția de centrale atomice, lucrările la prima dintre ele urmând a fi demarate în 2026. Noi centrale și reactoare sunt anunțate și în Olanda, Slovacia și Ungaria, toate aceste țări încercând să își asigure energia pentru viitor și pentru a nu mai fi dependente de tribulațiile geopolitice. Și în România premierul Nicolae Ciucă a anunțat că mai multe companii americane sunt interesate să investească în producția de energie nucleară.
Vorbim, din nou, de o schimbare semnificativă de discurs. Dar nu este singura. Pe lângă strategia de căutare a unor surse de energie alternative la varianta gazului și petrolului rusesc și reîntoarcerea la sursele tradiționale de hidrocarburi, tot mai multe municipalități și orașe au început să anunțe derogări de la idealurile de emisii zero carbon.
În cel mai recent exemplu, orașul Copenhaga a anunța că renunță la termenul fixat – anul 2025 – pentru a deveni neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon. „Așa cum arată lucrurile acum, nu ne putem atinge țintele noastre climatice ambițioase”, a declarat un oficial al orașului. Germania și-a anulat și ea obiectivul climatic de neutralitate a carbonului în industria energetică până în 2035 și e de așteptat ca multe altă țări, regiuni și orașe să urmeze.
Ca și cum acest lucru nu ar spune destule despre fezabilitatea angajamentelor ecologice, orașul Haga a cerut recent Comisiei Europene o derogare temporară de la sancțiunile impuse Rusiei deoarece nu reușește să își găsească furnizori de gaz. Desigur că orașul poate găsi gaz doar că la un preț exorbitant, ceea ce înseamnă că singura variantă decentă din punct de vedere al prețului o va putea găsi la Gazprom, compania rusească care îi furniza orașului până în luna februarie gazul.
Nu ar fi deloc ceva surprinzător ca tot mai multe orașe și state să ceară exceptări similare, în condițiile unei crize energetice din ce în ce mai acute, ceea ce ar însemna de facto o recunoaștere a greșelilor imense făcute de Europa pe piața energiei.
