Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Pericolul care apare atunci când te uiți prea mult la informații fragmentate este ilustrate de ultimele statistici privind exporturile germane.
Germania a exportat în iunie atingând noi recorduri, dat economiștii susțin că această creștere se datorează prețurilor majorate și inflației, și mai puțin faptului că industria germană se află într-o stare bună.
Germania e un gigant al exporturilor, aflându-se pe locul trei mondial, fiind devansată doar de China și cu foarte puțin de SUA. Cu toate acestea, există o neliniște crescândă cu privire la capacitatea Germaniei de a continua aceste exporturi din cauza evenimentelor globale din ultimii ani.
Războaiele comerciale și tensiunile sporite dintre Occident și China, șocul pe partea de ofertă din pandemia de Covid și mai recent, războiul din Ucraina, au afectat serios baza pe care s-a construit prosperitatea germană.
„La nivel global nu există o economie mai expusă la schimbările globalizării decât Germania”, afirmă Andreas Nolke, profesor de științe politice la Universitatea din Frankfurt. Unii experți avertizează că Germania a devenit dependentă de exporturi. Nokle a scris o carte intitulată „Exportism: drogul german” în care susține că Germania a devenit dependentă de baza sa de export și are nevoie de un nou model economic pentru a face față schimbărilor globale.
„Germania a fost una dintre țările care a beneficiat cel mai mult de globalizarea de după 1990 și până după criza financiară globală. Dar acum se poate vedea că globalizarea este încet dar constant în declin. Și cred că Germania are probleme”, afirmă el.
În mai Germania a avut pentru prima dată în 30 de ani un deficit comercial, ceea ce înseamnă că a importat mai mult decât a exportat. Pentru Carsten Brzeski, economist la ING Bank și un analist cu vechime al economiei germane, nu mai e niciun dubiu: „Războiul din Ucraina a pus capăt modelului economic german pe care îl știam – un model bazat pe importuri ieftine de energie și exporturi industriale către o economie tot mai globalizată”.
În timp ce Nolke susține că vulnerabilitatea exporturilor germane era vizibilă de mai mulți ani, problema principală acum este dată de criza energiei, în special a gazului rusesc.
Cea mai mare economie a Europei a fost de zeci de ani dependentă de energia rusă, dar acum războiul a determinat o reorientare de proporții. În timp ce UE se grăbește să întrerupă importurile de energie rusă, iar Rusia face și ea același lucru, multe industrii de export din Germania se întreabă cum pot supraviețui fără energia ieftină pe care s-au bazat până acum.
Deși în discuția publică, accentul s-a pus pe situația gospodăriilor, industria germană s-ar putea să fie afectată catastrofic.
O cercetare în rândul a 3500 de companii a relevat că 16% dintre ele reduceau producția sau întrerupeau anumite operațiuni din cauza costurilor energetice. „Sunt niște cifre alarmant, care arată povara prețurilor mari la energie”, a afirmat un analist.
Semnalele de alarmă au devenit din ce în ce mai stridente. Commerzbank, una dintre cele mai mari bănci germane, a afirmat săptămâna trecută că această criză a gazului ar putea duce la o recesiune severă, similară cu cea din 2008.
Anumite sectoare din industria germană sunt foarte dependente de un consum ridicat de energie. Sectorul chimic e cel mai semnificativ, dar e vorba și de alte domenii cum ar fi cel al metalelor, al uleiurilor de gătit, producția de sticlă și ceramică. Ceea ce au în comun majoritatea dacă nu toate sectoarele intensiv energetice ale Germaniei este prezența lor în topul exportatorilor.
La începutul crizei, BASF, cea mai mare companie chimică din lume, a avertizat că ar putea fi nevoită să-și întrerupă producția dacă livrările de gaz scad sub 50% față de cerințe.
Săptămâna trecută, compania a anunțat că va scădea producția de azot, din cauza prețurilor la energie, ceea ce va afecta sectoare precum producția de plastic, îngrășămintele și industria băuturilor carbogazoase.
Producția de azot a mai fost redusă, când prețurile la gaz au fost mari, și poate fi înlocuită de alți producători globali. Totuși, în opinia lui Nolke acesta este un exemplu despre felul în care ar putea fi afectată pe termen lung industria germană. Analistul observă și alte sectoare industriale care pot intra în faliment, din cauza problemei energetice, în special în domenii care au legătură cu componente de oțel.
„Cel mai bun exemplu este industria de automotive și companiile care produc părți componente pentru marile firme de mașini. Este o industrie foarte afectată în acest moment”, afirmă el.
Oricât de dură este această criză energetică, amenințarea existențială pentru modelul economic german bazat pe exporturi vine din mai multe direcții, nu doar din pricina războiului din Ucraina și a consecințelor sale asupra piețelor de energie globale.
O altă amenințare majoră o reprezintă dependența economiei germane de China, de pildă. China rămâne cel mai mare partener comercial al Germaniei – o situație despre care criticii susțin că este inacceptabilă având în vedere deteriorarea relațiilor din China și Occident, astfel încât riscul decuplării de China devine un imperativ politic și economic.
„E limpede că în acest moment, părți importante din industria germană sunt dependente de piața chineză. Iar în cazul unei confruntări există o problemă uriașă pentru această parte din Germania”, afirmă Nolke.
Criza energetică este doar ultima amenințare dintr-un șir mai lung. Pentru armata de companii exportatoare germane, următorii ani aduc o provocare unică: de a demonstra că „Made in Germany” are legătură tot cu produsele și nu cu crizele economice.
Articol de Arthur Sullivan pentru DW.com
