Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Fără cravate și cu dușuri mai scurte – liderii europeni sunt porniți să arate că toată lumea trebuie să pună umărul la planurile naționale de economisire a energiei pentru iarna care va veni.
Rezervele de gaz ale UE sunt în prezent la 71% din totalul – aproximativ cu 9% mai puțin față de cât și-a propus blocul comunitar până la 1 noiembrie – iar țările europene s-au angajat să reducă cererea de gaz cu 15% până în martie ca parte a măsurilor de raționalizare.
Totuși, miza nu este aceeași în toată Europa. În Germania și Italia o stopare a gazului rusesc ar afecta puternic industria și ar influența negativ capacitatea oamenilor de a-și încălzi casele. În Suedia și Finlanda unde gazul deține un rol mai mic în mixul energetic, impactul nu ar fi la fel de drastic.
Un număr de țări vulnerabile, inclusiv Germania și Franța, au avansat planuri de reducere a energiei. Acestea vor avea „un impact uriaș” în reducerea consumului în UE, a afirmat Antonin Chapelot, liderul de politici publice al ONG-ului Coaliția pentru Economisirea Energiei.
El a accentuat faptul că dincolo de măsurile imediate orientate pentru a depăși această iarnă, guvernele trebuie să ia în calcul termenul lung, prin renovarea clădirilor pentru a fi mai eficiente energetic și tranziția la tehnologii ecologice de încălzire.
În continuare vom arunca o privire asupra măsurilor pe care țările europene intenționează să le ia pentru a economisi energie – și la impactul politic și economic al acestor măsuri.
Franța
Planul: Franța a anunța un plan de „sobrietate energetică” la mijlocul lunii iulie. Majoritatea măsurilor sunt încă în faze preliminarii și se așteaptă să fie prezentate la sfârșitul lui septembrie. Ministrul tranziției energetice Agnès Pannier-Runacher a indicat deja că guvernul vrea să interzică magazinelor a mai lăsa ușile deschise în timp ce merge aerul condiționat sau încălzirea. De asemenea, autoritățile doresc interzicerea iluminatului stradal între ora 1 și ora 6 dmineața – o măsură care deja se aplică în orașele cu mai puțin de 800.000 de locuitori și despre care criticii susțin că nu e aplicată cum trebuie.
Impactul: Noul plan ar trebui să ducă la reducerea consumului de energie cu 10% comparativ cu 2019. Franța primește o cincime din necesarul de gaz de la Moscova.
Reacția politică: Hendrik Davi, un parlamentar de extremă stângă, a criticat planul deoarece nu propune decât „pași mic” și a cerut „o transformare profundă” a obiceiurilor de consum, în timp ce parlamentarul socialist Rémi Cardon a criticat accentul pus pe iluminatul stradal ca fiind „simbolic”. În opinia sa „președintele Emmanuel Macron ar face bine să dea un exemplu și să stingă luminile pe Elysée”
Spania
Planul: Spania are o abordare mai radicală decât alte țări europene, săptămâna aceasta decretând ca firmele să nu aibă aerul condiționat mai jos de 27 de grade vara, iar încălzirea nu trebuie să depășească 19 grade iarna. Guvernul le-a cerut magazinelor să instaleze dispozitive automate prin care să prevină ușile a rămâne deschide în timp ce merge încălzirea și să se asigure că vitrinele nu sunt luminate noaptea. Măsuri similare au fost luate și pentru clădirile publice, ele fiind pentru moment opționale pentru gospodării.
Impactul: Madridul primește doar 10% din gaz din Rusia. Cu toate acestea, Spania consideră că schimbări ale comportamentului pot „reduce cererea de gaz și petrol cu 5% pe termen scurt” și ar ajuta țara să atingă obiectivul de scădere a consumului de gaz cu 7% până în martie.
Reacția politică: O parte din opoziție nu e mulțumită de aceste măsuri susținând că limitează libertatea individuală. Isabel Díaz Ayuso, liderul conservator al Madridului, a susținut că legea nu va fi aplicată în capitala Spaniei, deoarece „generează nesiguranță și distruge turismul și consumul”.
Germania
Planul: Deși e unul din cei mai vocali avocați ai economisirii energiei, Berlinul nu are până acum un plan stringent de a reduce consumul. La sfârșitul luni iulie, autoritățile au avansat un set de recomandări, unele dintre ele urmând a deveni obligatorii legal. Guvernul le-a cerut clădirilor publice și celor de birouri să oprească încălzirea „camerelor unde oamenii nu se întâlnesc în mod constant”, cum ar fi coridoarele sau sălile de conferințe. De asemenea, a cerut marilor industrii să implementeze măsuri de economisire „care să fie rentabile în doi ani”. Pentru a susține economisirea în rândul gospodăriilor, Berlinul a eliminat o prevedere prin care locatarii trebuiau să aibă o temperatură minimă în case.
În absența unor reguli constrângătoare, o sumă de orașe și state germane au adoptat propriile măsuri, cum ar fi de exemplu reducerea iluminatului stradal și praguri pentru temperaturi în clădirile publice. În capitală au fost închise luminile la 200 de clădiri istorice și monumente, în timp ce Bavaria a anunțat un plan de economisire a energiei în clădirile publice.
Impactul: Germania este în special dependentă de importurile din Rusia, care reprezintă o treime din necesarul ei de gaz.
Reacția politică: Având în vedere planul Spaniei, ONG-urile germane au cerut Berlinului să vină cu măsuri mai constrângătoare. Vicecancelarul Robert Habeck a recunoscut în iunie că noua legislație ar putea deveni necesară dacă rezervele de gaz sunt prea mici. Însă ministrul construcțiilor, Klara-Geywtiz a afirmat că e împotriva „reglementării înghețului obligatoriu”.
Italia
Planul: Niciunul până acum. Deși Italia este una din țările cele mai dependente de gazul rusesc – aproape 40% din cantitate necesară provenită din Rusia – ministrul pentru tranziția ecologică, Roberto Cingolani, a afirmat săptămâna trecută că nu vor fi „măsuri draconice” pentru a reduce cererea. În iulie, guvernul anunța că lucrează la un plan de economisire care includea limitarea căldurii la 19 grade iarna, și a aerului condiționat la 27 de grade vara, reducerea iluminatului stradal, închiderea magazinelor mai devreme, potrivit primelor drafturi.
Impactul: Italia încearcă să reducă până în martie cererea de gaz cu 7%, în special prin folosirea cărbunelui. În opinia lui Cingolani, a reduce cu un grad căldura în clădiri ar economisi 2 miliarde de metri cubi de gaz anual. El a insistat că Italia „va fi bine” chiar dacă Rusia taie gazul complet, deoarece Roma și-a asigurat o serie de acorduri comerciale pentru livrări de gaz.
Reacția politică: Nu toată lumea e la fel de optimistă. Agenția Italiană pentru Noi Tehnologii, Energie și Dezvoltare Economică Sustenabilă a prezentat guvernului un raport prin care cereau reducerea rapidă a consumului energetic. Având în vedere că urmează alegeri în septembrie, problema va cădea în sarcina administrației viitoare.
Polonia
Planul: Varșovia nu a avansat un plan național de economisire a energiei. Livrările de gaz rusesc sunt aproape de zero, așa că mare parte din dezbatere se concentrează pe amenințarea unei penurii de cărbune care ar putea lăsa anumite locuințe neîncălzite în această iarnă. Primul ministru Mateusz Morawiecki le-a cerut în iulie polonezilor să-și izoleze casele în fața unei ierni „dificile”. În același discurs, Morawiecki a anunțat că țara va aloca „mai multe miliarde” pentru programul de aer curat, furnizând subvenții gospodăriilor pentru a-și izola mai bine casele.
Impactul: Polonia se baza pe Rusia pentru aproximativ 40% din nevoile sale de gaz, dar folosea în mixul energetic doar 9%. Penuria de cărbune ar putea afecta țara mult mai tare, analiștii estimând un deficit situat între un milion și două milioane de tone de cărbune în această iarnă.
Reacția politică: Opoziția a lut în derâdere guvernul naționalist pentru că oferă polonezilor sfaturi în loc de soluții. Małgorzata Kidawa-Błońska, un lider al platformei de opoziție, a declarat că polonezii sunt lăsați să se descurce de unii singuri.
Republica Cehă
Planul: Nu există niciun un plan. Luna trecută, ministerul comerțului a emis un manual de economisire energetică prin care oferă consultații gratuite pentru renovări eficiente și ponturi cum ar fi umbrirea ferestrelor și închiderea luminilor. „Toată lumea poate participa în această luptă pentru independență energetică”, afirmă ministrul Jozef Síkela. Se pare că vor fi schimbate anumite reglementări, inclusiv o reducere a sezonului oficial de încălzire.
Impactul: Republica Cehă este aproape în totalitate dependentă de gazul rusesc, majoritatea mergând în industrie și un sfert pentru încălzire. Consumul mediu de gaz per rezident este cu 20% mai mare decât media europeană, ceea ce înseamnă că reducerea consumului ar putea avea un impact puternic. Praga a afirmat că va trece la cărbune în caz de urgență, în timp ce autoritățile caută în Olanda mai mult gaz natural lichefiat și încurajează trecerea la pompe de căldură.
Reacția politică: Dat fiind că planurile de reducere energetică sunt încă la început, reacția politică nu a fost încă prea vocală, dar experții doresc acțiuni mai rapide. Michal Macenauer, directori de strategie la firma de consultanță EGÚ Brno a afirmat că Praga ar trebui să lanseze o campanie prin care să le ceară firmelor mici să reducă voluntar consumul și să lanseze subvenții pentru gospodării.
Articol de Giorgio Leali pentru Politico.eu
