Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Mortalitatea în cancerul pulmonar reprezintă 20% din toate decesele de cauză oncologică. Peste 75% dintre cazurile de cancer pulmonar sunt depistate în stadii avansate (III și IV).
Specialiștii români au discutat, în cadrul unei mese rotunde organizate sub auspiciile Zilei Mondiale de luptă împotriva cancerului pulmonar (1 august), despre necesitatea unui program național de screening pentru acest tip de cancer.
Estimările arată că, în 2022, peste o jumătate de milion de europeni vor fi diagnosticați cu cancer pulmonar. Acest tip de cancer continuă să provoace 1 din 5 decese cauzate de cancer în Europa (20% din toate decesele cauzate de cancer). În plus, aproape 12% din noile cazuri de cancer descoperite și diagnosticate în Uniunea Europeană sunt cazuri de cancer bronhopulmonar.
”Primul pas pentru a combate eficient cancerul bronhopulmonar este să îl recunoaștem ca prioritate. Să dezvoltăm apoi planurile de control specifice cancerului pulmonar și să îmbunătățim planificarea strategică cu Planuri naționale de control. Iar următorul pas este să alocăm resurse în acord cu ținta pe care vrem să o atingem. Trebuie să promovăm o mai bună colaborare și parteneriate cu organizațiile de pacienți pentru a ne asigura că vocea pacientului este integrată în toate politicile și propunerile în domeniul cancerului bronhopulmonar. Să luăm exemplul Germaniei, Olandei sau Spaniei, care au reușit să introducă molecule noi în tratamentul pacienților și să reducă timpul de așteptare pentru rambursare. Avem acces la fonduri pentru cercetare și inovare în domeniul cancerului pulmonar prin Horizon Europe”, a atras atenția europarlamentarul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, energie și cercetare (ITRE) și al Intergrupului de luptă împotriva cancerului.
Potrivit asociațiilor de pacienți, 83% dintre persoanele diagnosticate își pierd viața, în fiecare an. ”Cancerul bronhopulmonar face victime majore în România, pentru că încă ne confruntăm cu multe probleme: diagnosticul durează 4-6 luni, mulți pacienți nici nu mai apucă să își afle boala. Iar cei diagnosticați care au nevoie de chirugie modernă pot obține acest lucru doar în privat, unde procedurile nu sunt decontate. Sper să se implementeze un astfel de program de depistare precoce a bolii, dar și de tratament eficient, astfel încât să nu ne mai confruntăm cu acest procent foarte mare de mortalitate”, a afirmat Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC).
Depistarea precoce face diferența dintre o supraviețuire de peste 90% în stadiul 1A de boală și o supraviețuire de sub 3% în stadiul 4 de boală, stadiu în care se prezintă, din păcate, majoritatea pacienților români la diagnostic.
”Este necesar să creștem numărul de echipamente CT low energy și PET-CT, dacă vrem să implementăm un program de screening. Sunt foarte puține echipamente de acest tip și este neapărat necesar ca posibilitatea de a face investigații PET-CT să fie îmbunătățită. Sunt nenumărate cazuri care nu beneficiază de această investigație pentru că, pe de o parte, există o întârziere până la aprobarea decontării, iar pe de altă parte, pacienții se află la distanțe mari de centrele unde se poate efectua o astfel de investigație. Cred că desființarea comisiei care aprobă decontarea acestor investigațiilor PET-CT din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este o necesitate. De asemenea, susțin introducerea ca proceduri/servicii decontate prin foi de spitalizare de zi (FOSZ) a ecografiei endobronșice (EBUS/EUS), a puncției biopsie percutană transtoracică (PBTT), a mediastinoscopiei și toracoscopiei. Ar fi utilă o actualizare a listei procedurilor decontate și adăugarea, alături de bronhoscopie, a acestor tehnici”, a afirmat conf. dr. Michael Schenker, președintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătății.
Accesul la bronhoscopie, procedura care stabilește cu certitudine și în timp scurt diagnosticul este, de asemenea, esențial. ”Cancerul pulmonar este în creștere la femei, copii, adolescenți și tineri adulți. Trei sferturi dintre pacienți sunt diagnosticați în stadii avansate, și doar 26% dintre aceștia mai pot fi operați după bronhoscopie și CT. În prezent, în România există 800 de medici pneumologi, din care 38% au pregătirea necesară pentru realizarea bronhoscopiilor și doar 24% le pot realiza efectiv. Avem nevoie de mai mulți specialiști, mai multe laboratoare de bronhoscopie, centre moderne de învățământ cu simulatoare manechine, acces facil pentru bronhoscopii al tuturor pacienților suspecți și acces facil, inclusiv al pneumologului, la testări pentru bio-markerii predictivi. Toate acestea pot determina o scurtare a timpului necesar pentru diagnostic și accesul la tratamentul personalizat, astfel încât cancerul pulmonar să se transforme dintr-o boală incurabilă într-una cronică”, a declarat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, președintele Secțiunii de cancer pulmonar din cadrul Societății Române de Pneumologie.
O parte esențială în tratamentul cancerului bronhopulmonar este chirurgia toracică, specialitate care conlucrează strâns cu oncologia, pneumologia, radiologia, radiologia intervențională, anatomia patologică în cadrul Tumor- Board (comisia multidisciplinară unde se stabilește parcursul de diagnostic și tratament al pacienților cu cancer bronhopulmonar).
”Principala preocupare a chirurgiei toracice este minim invazivitatea, aceasta însemnând adoptarea tehnicilor moderne, video-asistate. În prezent, există mai mult de 10 centre care oferă pacienților români chirurgie minim invazivă video-asistată și, mai nou, tehnici de chirurgie robotică. În 2019 am introdus în România, în premieră, înaintea multor țări din spațiul central și est-european, chirurgia robotică, inițial multi-port, adică prin mai mult de 5 incizii la nivelul toracelui, iar din 2021 am introdus chirurgia robotică uniportal. Suntem al doilea centru din Europa care realizează tratament chirurgical al cancerului bronhopulmonar într-o singură incizie, utilizând o platformă robot. Numărul de centre de chirurgie robotică în România s-a dezvoltat. În prezent sunt două centre, cu perspectiva apariției unui centru nou pe parcursul acestui an, ceea ce este o realizare care aliniază chirurgia toracică din România cu țările dezvoltate din Uniunea Europeană”, a anunțat dr. Liviu Mugurel Bosînceanu, medic primar chirurgie toracică, președintele Comisiei Multidisciplinare de Chirurgie Oncologică din Ministerul Sănătății.
