fbpx

Planul de reducere a consumului energetic este o încercare de a salva Germania

După cum deja bine se știe, Comisia Europeană a propus țărilor europene un plan de reducere cu 15% a consumului de energie, pentru a trece cu bine de această iarnă în condițiile în care fluxurile de gaz rusesc scad.

S-au ridicat multe voci împotrivă din rândul țărilor membre, unele state, cele din sud, au reușit să obțină și unele concesii, dar în final doar o țară – Ungaria – a votat împotrivă.

Planul Bruxellesului este o propunere de reducere voluntară a consumului, care în cele din urmă va deveni obligatorie. Potrivit Politico, guvernelor europene „li s-a cerut să-și cedeze dreptul la suveranitate energetică” într-una dintre cele mai îndrăznețe mișcări de centralizare politică venită din partea oficialilor comunitari. De asemenea, Comisia Europeană a încercat să vadă dacă poate folosi protocoalele de urgență pentru a bloca vreo țară care își exercită dreptul de veto asupra tăierilor de gaz, propunând în același timp o eludare a Parlamentului European.

Implicațiile politice ale acestei mișcări sunt, de-a dreptul, spectaculoase și pot genera evoluții sociale neașteptate, dar pentru moment ne vom concentra atenția asupra problemei economice. Și asta deoarece în spatele acestei decizii de reducere obligatorie a consumului de gaz la nivel european se ascunde o încercare nici măcar foarte transparentă de a salva politica energetică falimentară a Germaniei.

„Spre deosebire de alte țări noi nu ne-am întins mai mult decât ne-o permiteau resursele noastre energetice”, a afirmat ministrul energiei din Spania, făcând aluzie, bineînțeles, la Germania.

Germania este cel mai mare importator de gaz natural din lume, iar Rusia este cel mai important furnizor al său, livrându-i anul trecut 55% din necesar. Așa după cum Rețeaua Europeană a scris, Germania a conceput în urmă cu mai bine de un deceniu o politică energetică ecologistă prin care a renunțat la energie pe cărbune și la energie nucleară pentru a se concentra exclusiv pe surse regenerabile și pe gaz natural. Nu pe orice tip de gaz, ci pe gazul rusesc. Iar asta a însemnat printre altele că Berlinul nu a construit niciun fel de terminal pentru aprovizionarea cu gaz natural lichefiat. A însemnat, de asemenea, o dependență colosală de regimul de la Moscova și de situația geopolitică. Iar lucrul acesta se vede astăzi când, în urma sancțiunilor impuse Moscovei și a creșterilor accentuate ale prețului la gaze naturale, Germania se confruntă cu un deficit comerical pentru prima dată în 30 de ani. În opinia ministrului economiei german Robert Habeck, Germania riscă să se confrunte cu o criză de contagiune industrială în stilul Lehman Brothers, cauzată în primul rând de penuria de gaz.  Să precizăm în context că prestigiosul sector industrial german este alimentat energetic în primul rând de gazul, până mai ieri, ieftin rusesc.

Situația din Germania este deja critică, iar autoritățile au început să ia măsuri pentru a reduce consumul de energie. Îndemnul lui Habeck pentru populație de a face dușuri mai scurte poate că a stârnit amuzamente în alte părți ale lumii dar o parte semnificativă dintre germani i-au urmat îndemânul chiar dacă fără vreun folos în balanța energetică. Cert e primăriile au început să reducă din iluminatul stradal, iar asociațiile de locatari au început să reducă atât căldura cât și apa caldă. Ba chiar unele autorități locale, într-o mișcare de-a dreptul disperată, au luat în considerare înființarea iarna a unor „camere încălzite” pentru bătrânii cărora le este prea frig în casă.

Situația e departe de a fi liniștită, până într-acolo încât CEO-ul celei mai mari companii chimice din lume, BASF, dimpreună cu ministrul de externe Annalena Baerbock, întrevăd mișcări serioase de protest în Germania în perioada următoare.

Practic, Germania se află la începutul unei crize energetice și economice de proporții, în bună măsură din cauza propriilor greșeli, pe care nici acum în ultimul ceas nu și le asumă. Desigur, aici un rol important îl are și Comisia Europeană, care în martie acest an, anunța că își propune să reducă consumul de gaz rusesc în Europa cu două treimi. Iar asta se întâmpla înainte ca Gazprom sau Kremlinul să caute justificări legate de reducerea fluxului de gaz prin Nord Stream 1 din cauza unei turbine buclucașe aflate în revizie în Canada. Însă, așa cum au remarcat mai mulți analiști, de foarte multe ori Comisia Europeană nu face altceva decât să prezinte punctul de vedere al Germaniei. Iar cazul reducerilor obligatorii de consum de gaz reprezintă un exemplu de manual.

Practic, ceea ce face în cazul de față Uniunea Europeană este de a forța țările membre să pună umărul din greu la salvarea energetică a Germaniei. Este o situația cu atât mai ironică cu cât în criza datoriilor suverane din zona euro, de acum mai bine de 10 ani, Germania arăta acuzator către țările mediteraneene considerându-le singurele vinovate. Țările au fost salvate financiar dar măsurile de austeritate impuse au distrus multe afaceri, astfel încât economiile din sud, în speță Grecia, Italia și Spania, au fost aruncate într-o zonă nefastă din care nu și-au revenit nici până astăzi. Acum, acelorași țări, fără mari probleme energetice, dar nu numai ele, li se ordonă de către aceleași autorități comunitare să renunțe la confortul lor energetic pentru a salva Germania.

 

Despre Marius Giurgea

Verificați și

Dezastrul zonei euro. Între stagnare și stagflație

Economia zonei euro este mai mult decât slabă. Este într-o contracție profundă, iar datele sunt …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.