Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
De ce dorește Elon Musk să cumpere Twitter? Să fie la mijloc vanitate, activism politic sau vreo mutare financiară de geniu? Reputația lui Elon Musk provine din aceea că a reușit să construiască de la zero companii redutabile. Din acest punct de vedere Twitter reprezintă o excepție deoarece este o afacere foarte matură. Este dificil, deci, să-ți dai seama ce l-a făcut să fie atât de interesat de această companie, în condițiile în care nu-i oferă posibilitatea de a transforma o industrie, cum s-a întâmplat cu industria de mașini, sau să creeze o piață cu totul și cu totul nouă, cum este cea pentru turismul spațial.
În acest moment, Twitter reprezintă o afacere care nu prezintă nicio perspectivă evidentă de creștere substanțială. Compania, care a fost înființată în 2006 și listată în 2013, nu a uluit niciodată lumea, așa cum au făcut-o alte afaceri din sectorul tehnologic. Chiar și după ce Elon Musk a înaintat oferta sa de 44 de milioane de dolari, prețul acțiunilor este doar cu foarte puțin mai mare decât era la momentul în care compania a fost listată la bursă, în urmă cu nouă ani. În prima zi de tranzacționare, prețul unei acțiuni a fost de 45 de dolari, în timp ce Musk a oferit săptămâna trecută un preț de 54 de dolari per acțiune.
Numărul utilizatorilor de Twitter a tot crescut de la momentul în care compania a devenit publica, dublându-se chiar în ultimii cinci ani, dar cu toate acestea nu a crescut exploziv ani de-a rândul. Este o experiență complet diferită față de cea a altor companii din domeniu, care au înflorit cel puțin la nivelul rezultatelor financiare în timpul pandemiei. În schimb, Twitter a trecut de la un profit de 1,4 miliarde de dolari în 2019 la o dezamăgitoare pierdere de 1,1 miliarde dolari în 2020.
Mai mult, spre deosebire de Alphabet, Amazon, Apple și Meta – care și-au diversificat extrem de mult afacerile – Twitter nu este în realitate altceva decât o platformă de social media. Cu alte cuvinte, businessul său de bază este extrem de vulnerabil la schimbările de modă și gust ale publicului. Dacă utilizatorii și publicul în general încep să graviteze și să fie mult mai interesați de alte platforme care ofer un format mult mai atractiv pentru ei, indiferent care ar fi acesta, atunci Twitter se găsește într-o poziție destul de precară.
Acestea fiind spuse și având în vedere profilul inconfundabil al lui Elon Musk, te-ai putea aștepta ca el să fie mai interesat să bulverseze pur și simplu industria de social media prin lansarea propriei platforme, mai degrabă decât să cumpere în stil mare o companie deja existentă pe piață și cu o anume reputație. Ceea ce nu face altceva decât să ne aducă mai aproape de adevărat problemă a acestei achiziții: s-a săturat Elon Musk de cenzura exercitată de Twitter, drept pentru care a hotărât să cumpere compania în pofida profilului de-acum cunoscut, doar pentru a-și arăta potența financiară? Cu alte cuvinte, face Elon Musk ceea ce au făcut înaintea lui un număr impresionant de oameni de afaceri foarte bogați, adică au cumpărat ziare, ca un fel de frișcă bună de ornat imperiul lor financiar, fără însă a avea nicio așteptare de profit monetar de pe urma lor?
La prima vedere, răspunsul pare să se îndrepte tocmai în această direcție, oarecum cinic. Însă, dacă experiența ne-a învățat ceva este că atunci când vine vorba de Elon Musk pur și simplu nu îți poți da seama niciodată ceea ce are el cu adevărat în mine. Nu aș fi sub nicio formă mirat dacă el a identificat o formă prin care poate să transforme o afacere care băltește fără niciun fel de perspectivă de profit substanțial într-una extrem de înfloritoare. Nu cred că vom aștepta prea mult până vom descoperi un răspuns la această dilemă.
Articol de Ross Clark pentru The Spectator.
