fbpx

Ungaria demonstrează limitele plafonării prețului la benzină

Panica declanșată de posibilitatea majorării substanțiale a prețului la carburanți a demonstrat, pe lângă faptul că este foarte ușor să isterizezi oamenii, limitele unor politici de reglementare a prețului.

Pe scurt, în încercarea de a proteja populația de efectele scumpirii prețului la petrol autoritățile ungare au decis să plafoneze prețul la carburanți. Începând cu 28 februarie, prețul pentru motorină a fost fixat de guvernul Orban la 1,3 euro, chiar dacă principala companie din domeniu, Mol, a anunțat chiar de la introducerea măsurii că efectul imediat îl va reprezenta penuria.

Ceea ce s-a și întâmplat la foarte puțină vreme. Conform presei maghiare, ieri și alaltăieri mai multe benzinării mici au fost nevoite să închidă din cauza lipsei carburanților. O companie care operează în vestul Ungariei a dat publicității un comunicat de presă în care afirma că a rămas fără motorină iar următoarea aprovizionare a stațiilor urma să aibă loc pe 24 martie.
Situația din Ungaria este mai problematică la granița cu Slovacia și Austria, deoarece automobiliștii de aici au profitat de prețurile sensibil mai reduse din Ungaria pentru a-și face plinul din țara vecină, ceea ce a dus în cele din urmă la scăderea stocurilor de combustibil.

De asemenea, un alt fapt foarte puțin luat în considerare în ceea ce privește fixarea arbitrară a prețului, iar cazul Ungariei reprezintă un exemplu de manual în acest sens, este legat de pierderile producătorilor, pentru care devine complet neprofitabil să mai scoată pe piață un produs care le provoacă găuri în buget. Așa de pildă, în cazul plafonării prețului la combustibil din Ungaria, companiile nu își pot ajusta în sus prețul de vânzare deoarece le este interzis prin lege să-l mărească. În același timp, prețul de achiziție al petrolului de pe piață a crescut semnificativ și dă toate semnele că va continua să crească, de unde rezultă că vânzarea benzinei și motorinei devine complet neprofitabilă pentru comercianți. Pe cale de consecință, este de așteptat ca aceștia să se reorienteze spre alte categorii de produse sau să-și suspende cel puțin parțial o activitate economică prin care nu obțin niciun câștig, ci doar pierderi. Nu în cele din urmă, consumatorii obișnuiți sunt cei mai afectați deoarece înainte de raționalizarea prețurilor, puteau avea acces la un bun, chiar dacă la un preț mai mare decât înainte. Acum, după ce prețul a fost bătut în cuie, singura consecință notabilă o reprezintă dispariția produsului important de pe piață.

Bineînțeles că același fenomen, adică „turismul pentru carburanți”, ia amploare și în țările care au introdus alte măsuri pentru a-și proteja populația de creșterea prețului internațional la țiței. Polonia, de pildă, a decis să renunțe la începutul anului la taxa pe valoare adăugată, ceea ce a făcut printre altele să atragă un flux de „turiști” din Slovacia care vin în orașele poloneze din apropierea graniței pentru a-și face plinul de combustibili. În contrapartidă, guvernul de la Varșovia a anunțat că va introduce controale la graniță pentru a verifica mai atent cantitatea de motorină și benzină care este exportată astfel. Conform legii, turiștii nu au voie să dețină mai mult de 60 de litri de combustibil în afara rezervorului.

În aparență, cele două măsuri produc similare, însă doar până la un punct. Pentru că deși penuria poate apărea local ca urmare a unei intensificări a comerțului datorit prețului mai scăzut, în fapt abordarea poloneză lasă libere mecanismele pieței ceea ce permite o ajustare foarte flexibilă a prețurilor, care împiedică în condiții normale penuria și reglează echilibrul dintre cerere și oferă. În același timp, politica guvernului de la Varșovia nu are drept consecință colaterală afectarea companiilor și decapitalizarea lor prin pierderi considerabile.

Rezultatele se văd, de altfel, cu ochiul liber. Ungaria a fost nevoită să introducă o raționalizare a carburanților, prin limitarea cantităților pe care le pot achiziționa cumpărătorii, dar și prin introducerea unor intervale orare de deschidere a benzinăriilor, ceea ce îi va face pe oameni să piardă. De cealaltă parte în Polonia lucrurile se desfășoară normal.

Lecția pentru România ar trebui să fie evidentă și anume liberalizarea cât mai completă a comerțului, inclusiv cel cu carburanți, renunțarea la constrângerile birocratice (de tipul controalelor ANAF, ANPC trimise peste companii) și la măsurile populiste care nu fac decât să împovăreze și mai tare populația pe termen lung, inclusiv prin scăderea capitalizărilor companiilor private.

Prețul combustibililor poate fi explicat de dinamica inflației (creșterea aberantă a masei monetare din timpul pandemiei), de războiul din Ucraina care a dus la o suspendare de facto a importurilor de țiței din Rusia (responsabilă de 27% din consumul Uniunii Europene), dar și de o scădere constantă a producției la nivel mondial cauzată atât de tulburările politice din Orientul Mijlociu (Siria, Libia) care au îndepărtat investițiile din zonă, cât și de penalizarea ecologistă a hidrocarburilor, care a avut același rezultat.

În concluzie, prețul petrolului este de așteptat să crească însă măsurile heirupiste de reglementare imediată a prețurilor nu vor face altceva decât să adâncească problemele.

Despre Marius Giurgea

Verificați și

Ucraina caută țapi ispășitori în România

Legislația, promovată de experții ucraineni și adoptată de guvernul de la Kiev, de interzicere a …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.