Escaladarea tensiunilor din Ucraina ne-a reamintit ceva de care mulți investitori preferă să uite, și anume riscurile geopolitice. Sancțiunile și scăderea inevitabilă a comerțului internațional au arătat că pot genera un efect negativ considerabil asupra economiilor. Știm încă de la criza ucraineană din 2014 că prăbușirea economică este drastică și persistentă.
Țara care va suferi cel mai mult din cauza sancțiunilor va fi fără îndoială Rusia. Fondul Monetar Internațional estima în 2015 că „sancțiunile occidentale și contrasancțiunile Rusiei au redus PIB-ul Rusiei inițial cu 1-1,5% iar o prelungire a sancțiunilor ar conduce la o scădere și mai dramatică. În 2019, FMI estima că sancțiunile au redus rata de creștere economică a Rusia cu 0,2% în fiecare an între 2014 și 2018”, după cum relata The New Atlanticist.
Impactul acestor măsuri asupra rușilor obișnuiți este puternic chiar și atunci când sancțiunile se îndreaptă către indivizi și bănci de stat. Cel mai evident impact este pierderea puterii de cumpărare a monedei, care s-a prăbușit în fața dolarului american, reducând astfel salariile și economisirea în termeni reali.
Statele Unite ale Americii nu au parte de consecințe serioase ca urmare a sancțiunilor impuse Rusiei. SUA au importat de aproximativ 30 de miliarde de dolari din Rusia în primele 11 luni din 2021 și au exportat de 13,2 miliarde de dolari, conform Bloomberg. Totuși, consecințele se răsfrâng și asupra americanilor deoarece prețurile de consum cresc din cauza prețurilor mai mari la energie și produse agricole. Rusia este un jucător global important în exportul de metale, produse agricole și energie, iar sancțiunile afectează prețul marginal pe piețele globale.
Uniunea Europeană are mult mai mult de pierdut decât Rusia în cazul unui conflict și al sancțiunilor. Potrivit Eurostat, Rusia este al cincilea cel mai important partener comercial al Uniunii Europene, cu importuri de 177,9 miliarde de dolari și exporturi de 104,1 miliarde de dolari. În plus, UE este foarte dependentă de gazul rusesc, în special țări ca Germania și Republica Cehă. Sunt 11 țări în Uniunea Europeană care importă mai bine de 50% din gazul natural din Rusia. Pentru multe dintre ele ar fi de-a dreptul imposibil să ignore fluxul de gaz rusesc și să treacă pe gaz natural lichefiat, chiar și în condițiile în care ar fi dispuși să accepte prețurile prohibitive pentru acesta din urmă.
Consecințele asupra Ucrainei sunt uriașe. În studiul „Efectele economice ale războaielor hibride” realizat de profesorii Julia Bluszcz și Marica Valente, aceștia demonstrează că „efectele obișnuite sunt estimate prin însumarea diferențelor dintre PIBul/capita al Ucrainei și cel al modelului sintetic după izbucnirea războiului. Rezultate indică faptul că PIB-ul/capita a scăzut cu 15,1% din cauza războiului din Donbass între anii 2013-2017 și respectiv” 5.23% ($460.26), 9.18% ($832.96), 19.63% ($1,823.78), 19.80% ($1,893.38), 21.67% ($2,184.13) în 2013, 2014, 2015, 2016 și 2017.”
Există și un impact indirect asupra economiei globale. Tensiunile în creștere din Ucraina pun în evidență diferențele tot mai mare între țările occidentale și țările influențate de Rusia și China. Este o poveste cu implicații mai largi decât Ucraina sau comerțul cu gaz natural. Apusul își pierde influența în Africa și America Latină în favoarea Chinei și, într-o măsură mai mică, în favoarea Rusiei. America Latină se orientează treptat spre China și Rusia, după cum a dovedit-o mesajul președintelui din Argentina și al noului prim-ministru din Chile.
Impactul riscurilor geopolitice a făcut să explodeze prețurile la energie și mâncare peste tot în lume. Această scumpire a bunurilor esențiale vine după un an groaznic pentru salariile reale de pe tot mapamondul, erodate de inflația generată de băncile centrale.
Criza ucraineană sosește exact în momentul în care cele mai mari economii trec printr-o evidentă încetinire economică, asta după efectul placebo al injectărilor masive de lichiditate în piață. Aceste riscuri se adaugă unui scenariu în care cele mai multe economii se îndreaptă spre stagflație, așa că ramificațiile economice s-ar putea să dureze cu mult mai mult decât conflictul propriu-zis.
Articol de Daniel Lacalle pentru Mises.org