Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Criza ruso-ucraineană a inflamat piața energiei din cauza posibilelor întreruperi ale alimentărilor dinspre Rusia către Europa. În timp ce majoritatea discuțiilor s-au concentrat asupra unei potențiale stopări a exporturilor rusești de gaz către Europa, s-a vorbit mult mai puțin despre o întrerupere a alimentărilor cu petrol. O scădere a livrărilor de țiței către Europa ar avea un efect semnificativ asupra alimentării energetice din Europa, care deja se confruntă cu o criză a gazului și energiei.
Potrivit analiștilor, o scădere a exporturilor rusești de petrol, în contextul unui conflict cu Ucraina, ar fi de asemenea echivalentă cu o majorare a prețului la petrol care ar putea atinge și depăși borna de 100 de dolari.
Totuși, o întrerupere de proporții a livrărilor de petrol din Rusia către Europa este foarte improbabilă la acest moment deoarece ar avea un efect catastrofal pentru ambele părți, conform experților. Orice sancțiune strictă europeană asupra exporturilor rusești de petrol ar lipsi Bătrânul Continent de principalul său furnizor petrolier și asta într-un moment în care guvernele se luptă cu prețurile mari la energie care pun o presiune pe inflație și pe industriile energofage.
Este un scenariu încă foarte puțin probabil. Rusia exportă jumătate din petrolul său către Europa și se bazează pe aceste venituri, care reprezintă o mare felie din veniturile guvernamentale. De partea cealaltă, Europa importă din Rusia mai bine de o treime din gazul natural și mai bine de un sfert din petrolul pe care îl consumă.
Confruntarea dintre Occident și Rusia pe tema Ucraina a demonstrat încă o dată dependența foarte mare a Europei de resursele energetice ale Rusiei. La cum stau lucrurile acum, nu există o alternativă la aceste resurse, în pofida încercărilor SUA și UE de a scotoci prin toată lumea pentru a găsi resurse suplimentare de GNL care să poată fi trimise în Europa în cazul unei escaladări a conflictului.
O privire asupra realității necosmetizate arată că Europa și Rusia au nevoie una de alta în ceea ce privește comerțul cu petrol în această parte a lumii.
Rusia, al doilea cel mai mare producător de petrol după Arabia Saudită, exportă aproximativ 5 milioane de barili/zi. Aproape jumătate din ei, 48%, au mers în 2020 către țările europene, potrivit datelor oferite de Departamentul de Energie American. Europa, și în special rafinăriile din Germania, Olanda și Polonia, primesc 48% din exporturile rusești de petrol.
Așadar, Europa reprezintă pentru Rusia principala piață pentru exporturile de petrol și gaz, și drept consecință, Europa este principala sursă de venituri a Rusiei.
Veniturile din țiței și gaz natural au reprezentat, în medie, 43%, din totalul încasărilor guvernului rus între 2011 și 2020, potrivit acelorași surse.
Pe de altă parte, Rusia este cel mai mare furnizor de țiței, gaz natural și combustibil solid către Uniunea Europeană.
Rusia a fost responsabilă pentru 26,9% din importurile de țiței ale UE, respectiv 41% din importurile de gaz în 2019, ultimul an înainte de pandemie, conforma datelor Eurostat. Rusia este cel mai mare furnizor de petrol, combustibilul cel mai folosit în consumul final de energie din UE. Produse petroliere ca păcura, gazolina și motorina, reprezintă 41% din consumul de energie final din UE, conform Eurostat.
În 2021, Rusia a rămas cel mai mare furnizor de gaz natural și petrol pentru Uniunea Europeană.
Această dependență reciprocă între Europa și Rusia în privința gazului și a petrolului sugerează că orice escaladare a crizei din Ucraina, urmată de o reducere a livrărilor de resurse energetice dinspre Rusia va însemna un cost foarte mare atât pentru Uniunea Europeană, dar și pentru Moscova. Din acest punct de vedere se poate considera că o întrerupere de proporții a fluxului energetic dinspre est către Occident este foarte improbabilă, cel puțin la acest moment.
Articol de Tsvetana Paraskova pentru Oilprice.com
