fbpx

Cât de eficient energetic este modelul german?

Germania are multe motive pentru care merită să fie invidiată, dar politica sa energetică din ultimul deceniu cu siguranță nu se află printre ele. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a anunțat săptămâna trecută că Germania, cea mai mare economie din cadrul Uniunii Europene, va deveni un importator net de electricitate începând cu 2023, situație cu care țara nu s-a mai întâlnit în ultimii 20 de ani.

Cum s-a ajuns în această situație este o poveste lungă dar care poate fi scurtată fără a se pierde mai nimic din ceea ce este cu adevărat relevant. Iar povestea are în centrul ei mișcarea și fantezia ecologistă pentru un viitor complet „verde”  în care doar panourile solare și energia turbinelor de vânt vor alimenta gigantica economie germană.

Bineînțeles că febra ecologistă nu i-a atins doar pe membrii și susținătorii partidului ecologist, ci s-a resimțit în mai toate partidele politice. Momentul de răscruce s-a petrecut în anul 2011 și culmea nu a avut loc în Germania, ci în Japonia, mai precis la Fukushima. Accidentul de la centrala nucleară japoneză a reprezentat catalizatorul pentru decizia cancelarului de atunci, Angela Merkel, survenită la doar trei zile după catastrofa, totuși de mică proporții din Asia, de a opri programele energetice nucleare. La trei luni după acel eveniment, parlamentul german hotărâse să renunțe până în anul 2022 la energia nucleară. Au urmat procese și tergiversări pe marginea compensațiilor pe care urmau să le primească firmele energetice implicate, dar până la urmă decizia a rămas în vigoare, iar anul acesta Germania va închide și ultimele sale centrale nucleare.

În trecutul nu foarte îndepărtat, Angela Merkel, o absolventă a facultății de fizică, era o susținătoare a energiei atomice și chiar l-a criticat la un moment dat pe fostul cancelar Gerhard Schroder pentru că dorea să renunța la centralele nucleare.

„Întotdeauna voi considera că este absurd să închizi centrale nucleare sigure din punct de vedere tehnologic, mai ales că nu emit dioxid de carbon”, spunea ea în 2006.

Cinci ani mai târziu avea să-și schimbe opinia, mai ales în contextul în care sentimentul public era din ce în ce mai favorabil ideilor ecologiste, totul culminând cu victoria „verzilor” în Bavaria, unul dintre fiefurile creștin-democraților.

Doar într-o lună din 2021 Germania și-a închis trei dintre cele mai bune și performante tehnologic centrale nucleare, care produceau suficient cât să acopere consumul de energie mediu al Danemarcei.

Acum, soarta energiei atomice este deja pecetluită în Germania și același lucru este așteptat să se întâmple și cu exploatările de cărbune, programate să fie închise până în 2030, cu opt ani mai înainte decât era programat inițial.

Până la acel moment, însă, Germania a trebuit să ardă în 2021 mai mult cărbune decât o făcea în anii precedenți pentru a nu suferi pene de curent.

Mixul de energie german este compus din surse regenerabile (solar plus eolian), cărbune, gaz și energie atomică, însă cum în anul trecut producția de regenerabile a scăzut considerabil față de anul precedent (cu 16%), iar energia atomică a fost din ce în ce mai puțin utilizată din motive politice, asta nu a însemnat altceva decât o dependență și mai mare de cărbune și de gaz (rusesc).

În primele luni ale lui 2021, Germania a ars cu 20% mai mult cărbune decât în 2020, asta deși centralele energetice pe bază de cărbune emit cel mai mult dioxid de carbon, ceea ce a provocat indignarea ecologiștilor germani, aflați acum în coaliția de guvernare, dar care aruncă în cârca Angelei Merkel responsabilitatea. Potrivit unui raport al Agenției Internaționale pentru Energie, capacitatea de generare energetică pe bază de cărbune vă scădea în Germania de la 35GW la sfârșitul lui 2021, la 30GW în 2022 și la mai puțin de 26GW în 2024.

În aceste condiții, guvernul federal își propune ca până în 2030 energia provenită din surse regenerabile să satisfacă aproximativ 80% din cererea de energie de pe piața germană. În anul 2020, care a fost un an de grație pentru energia verde în Germania, turbinele eoliene au produs 23% din electricitatea germanilor, iar panourile solare circa 9%, potrivit IEA.

Dar vânturile favorabile și soarele prietenos nu s-au mai arătat anul trecut așa că Germania a trebuit să apeleze la soluții de avarie mai costisitoare și mai poluante.

Dacă drumul ales de Germania, și anume dependența cvasi-exclusivă de surse regenerabile, se va dovedi cel corect nu o va putea spune decât timpul. Pe lângă problemele de fluctuație pe care le întâmpină energia regenerabilă sau cele legate de suprafețele mari pe care trebuie să le ocupe turbinele eoliene (aproximativ 10% din suprafața țării), este de văzut cum va fi receptată implementarea acestei strategii în rândul populației care va trebui până atunci să plătească un cost considerabil, ba chiar să se găsească în situația de a rămâne temporar fără energie. În prezent, opinia publică este favorabilă ecologiștilor, dar o criză energetică sau majorarea substanțială a costurilor ar putea schimba multe opinii.

 

About Marius Giurgea

Check Also

Dezastrul zonei euro. Între stagnare și stagflație

Economia zonei euro este mai mult decât slabă. Este într-o contracție profundă, iar datele sunt …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.