Rețeaua Europeană România în Uniunea Europeană
Related Articles
Va fi criza energetică următoarea criză după criza de coronavirus? Prețurile la gaz au atins noi recorduri, ajungând la 180 de dolari per baril în Olanda, ceea ce reprezintă o creștere de cinci ori în doar jumătate de an. Motivul îl reprezintă știrea potrivit căreia Rusia și-a deviat conducta principală de alimentare a gazului spre Europa, iar acum transportă gazul printr-un gazoduct situat mai la est, prin Polonia. Experții încă discută motivele care au determinat Moscova să ia această decizie, fie că este vorba de a-și arăta puterea, fie faptul că Rusia a fost lovită de un ger de minus 20 de grade. Oricare ar fi argumentul sau motivul pentru această decizie, consecința este aceeași: Vladimir Putin a promis Europei mai mult gaz, iar gazul încă întârzie să sosească. Perspectiva unei invazii rusești în Ucraina nu face decât să adauge și mai multă incertitudine și presiune într-o piața și așa foarte tensionată.
Europa depinde în continuare de gazul rusesc, care reprezintă 35% din livrările europene. Vom avea suficient gaz pentru a trece iarna? Cumpărătorii europeni păstrează tăcerea în privința cantității pe care o vor primi. Va apărea fenomenul de tezaurizare și tactici prin care o țară va prospera în detrimentul vecinilor săi atunci când și dacă va apărea penuria? Va declanșa această criză o procedură de achiziție comună, la fel cum s-a întâmplat în cazul vaccinurilor? Se va diviza Europa pe subiectul energetic? Sunt o mulțime de întrebări dar fără un răspuns limpede.
Până și în Franța, țară care se bazează pe energia nucleară, au început să apară pene de energie de-a dreptul surprinzătoare. Din cele 56 de reactoare nucleare, ieri erau nefuncționale, din cauza mentenanței, 15 centrale, potrivit Les Echos.
De regulă, Franța este un exportator de electricitate dar acum este constrânsă să importe electricitate și chiar să ardă hidrocarburi. Criza survine după ce EDF a anunțat că își va opri patru reactoare care sunt responsabile pentru 10% din capacitatea nucleară a țării. Șase centrale energetice pe bază de petrol au fost pornite marți dimineața în Franța. Doar 5% din electricitate a provenit în ziua respectivă din centralele nucleare, iar 13 gigawați au fost importați din țările vecine. Aproape o treime din capacitatea nucleară a Franței va fi suspendată la începutul lunii ianuarie. De asemenea, Germania își închide aproape jumătate din capacitatea sa nucleară până la sfârșitul lui 2022. Toate aceste decizii nu fac altceva decât să lase piața europeană de energie la mila vremii și a Rusiei.
Cum rămâne cu angajamentul lui Macron pentru mai multe centrale atomice, care sunt scumpe și nu rezolvă acum problema lipsurilor? Există unele încercări de a rezolva problema penuriei de energie. Ministrul francez al energiei a anunțat că centralele nucleare vor fi gata și vor funcționa mai repede decât se preconiza. Există de asemenea contracte cu unele companii pentru a livra fără întrerupere energie electrică pentru care statul va plăti în plus. Această criză va fi foarte costisitoare pentru companiile energofage și pentru statul francez. Guvernul francez a afirmat că va plafona creșterile la energie la doar 4% pentru consumatori, urmând a plăti și diferența de preț.
Magnitudinea acestei crize va depinde de Rusia și de severitatea acestei ierni. Doar câteva grade în minus ar putea reprezenta o imensă diferență. Ianuarie și februarie vor fi cele două luni decisive, de care va depinde felul în care se va termina această criză.
